Tema nuvelei este lupta impotriva absolutismului feudal deci realista.
Ideea este ca abuzurile feudale generate de dreptul divin feudal trebuiesc oprite si realizata o noua societate pe alte principii si legi, asa cum o cereau ideile ideologiei iluministe.
Compozitia este clasica fiindca are patru capitole, care se echilibreaza intre ele, fiecare avand cate un motto:
Capitolul I Daca voi nu ma vreti, eu va vreu
Capitolul II Ai sa dai sama, doamna!
Capitolul III Capul lui Motoc vrem
Capitolul IV De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu
Subiectul este luat din cronica lui
Grigore Ureche si alegerea lui exprima intentia autorului de a critica societatea feudala, de a afirma necesitatea reformelor sociale.
Alexandru Lapusneanul se intoarce la a doua domnie cu ajutorul turcilor. El fusese inlaturat de la domnie de aventurierul Despot. Acesta venise cu o armata de mercenari in intelegere cu boierii, care nu-l sprijina pe Lapusneanul, ci isi calca juramantul de credinta prestat fata; de domn. Din aceasta cauza ei se tem de consecintele actului lor de tradare si trimit o delegatie reprezentata de vornicul Motoc, paharnicul Veverita, Spancioc si Stroici, ca sa-i spuna ca tara nu-l vrea.
Alexandru Lapusneanul le raspunde rostind cuvintele: "Daca voi nu ma vreji, eu va vreu" preluate de autor din cronica si le promite ca-si va intretine armata turca cu averile boierilor: "Voi mulgeti tara, a venit vremea sa va mulg si eu pe voi". Cand vornicul Motoc cauta sa-1 atraga in cursa, cerandu-i sa vina fara oaStea turca, ca ei il ; vor apara, Lapusneanul ii promite ca nu-l va omori ci il va pastra in slujba.
Redevenit domn, Alexandiu Lapusneanul se tine de cuvant si incepe sa pedepseasca cu multa cruzime boierimea lacoma si tradatoare. Vaduva unui boier o intampina pe doamna Ruxandra si o ameninta: "Ai sa dai sama, doamna!". intoarsa la palat doamna Ruxandra ii cere lui Alexandru Lapusneanul sa se impace cu boierii. Viclean, el ii spune ca de poimaine nu va mai pedepsi nici un boier si ca ii va da un leac de frica.
Capitolul al treilea este punctul culmiriant al actiunii, fiindca Lapusneanul loveste decisiv boierimea, exterminand-o fizic. El se preface ca vrea sa se impace cu boierii, se duce la liturghie imbracat ca domn purtand coroana Paleoiogilor. isi cere iertare de la boieri si, ca semn al impacarii, ii invita la palat la un ospat. in timpul ospatului mercenarii patrund in sala si-rloVesc cu sabiile pe boieri, pana cand ii omoara pe toti. in curte se ucid slugile boierilor si unele izbutesc sa,fuga. Ei spun in oras ce se intampla la curtea domneasca si o multime de oameni se strange la poarta. Voda trimite pe armas sa-i intrebe ce vor. Este prinsa psihologia multimii, care la inceput nu stie ce sa ceara. Apoi cer capul vornicului Motoc, care reprezenta pentru ei raul, fiind cel ce le lua birurile. Voda il da pe Motoc multimii care-1 ucide. Apoi face din capetele boierilor ucisi o piramida si o cheama pe doamna Ruxandra. Aceasta, cand vede "leacul de frica" promis de Alexandru Lapusneanul, lesina.
in ultimul capitol actiunea se petrece in cetatea Hotin. Alexandru Lapusneanul a
venit aici, spre a-i urmari pe boierii Spancioc si Stroici, care, intelegand cursa intinsa de el, au fugit in cetatea Camenita. Lapusneanul se imbolnaveste de lingoare (tifos).
De aceea le spune episcopilor, care venisera impreuna cu familia domnului, sa-1 calugareasca, daca vor vedea ca-i pe moarte. Potrivit canoanelor bisericii ortodoxe ei trebuiau sa-i implineasca aceasta dorinta si-1 calugaresc. Sensul actului este ca cel ce
se calugareste iese din viata sociala. De aceea este desemnat domn fiul: sau, iar doamna Ruxandra devine regenta. Lapusneanul daduse aceasta porunca, ca sa fie calugarit, fiindca se stia plin de pacate grele. Calugarirea este ca un al doilea botez si
sterge toate pacatele anterioare ale omului, i se schimba numele si destinul.
Trezindu-se din lesin si vazandu-se imbracat calugar, Lapusneanul intelege ca a fost deposedat de domnie, de aceea cere sa-i fie adus fiul avand probabil intentia de a-1 ucide. El rosteste cuvintele: "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu", ceea
ce arata intentia de a continua viata sa de ucigas, desi fusese calugarit. Cetatea Hotin se gaseste pe malul romanesc al Nistrului, iar pe celalalt mal se gaseste cetatea Camenita. De aceea cei doi boieri fugari, Spancioc si Stroici, afla ca Alexandru Lapusneanul nu mai e domn si vin fara teama in cetatea Hotin. Ei ii dau doamnei
Ruxandra o otrava sa-i duca lui Lapusneanul, ca sa-si salveze fiul. Dupa ce doamna Ruxandra ii da paharul cu otrava ea pleaca impreuna cu fiul ei, cu mitropolitul si curtea. Alexandru Lapusneanul ramane singur si moare in chinuri supravegheat.de Spancioc si Stroici, care ii spun: "invata sa mori, tu, care ii ucideai pe altii".
Finalul este deci moralizator clasicist dar nuvela este realista.
Caracterul realist al nuvelei rezulta din faptul ca eroii reprezinta tipuri sociale. Lapusneanul este tipul despotului feudal, Mo!,oc tipul boierului viclean, Spancioc tipul boierului patriot. imprejurarile sunt tipice si caracterizeaza lupta pentru putere. ;- Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din realitatea social-istorica. Scriitorul se documenteaza din cronici si arata astfel o conceptie scientista, deci realista, in abordarea temei. Atitudinea sa critica se exprima prin alegerea subiectului, fiindca domnia lui Alexandru Lapusneanul este una din cele mai sangeroase din istoria Moldovei. El stie sa utilizeze tipizarea dar si analiza psihologica dezvaluind intentiile, atitudinile, modelul de gandire al eroilor.
Nuvela are si multe elemente romantice. in primul rand eroii au si o dimensiune afectiva, pe care o exprima: Lapusneanul ura, Motoc.spaima de a fi dat multimii, Doamna Ruxandra - teama, mila. Doamna Ruxandra are un caracter angelic iar Alexandru Lapusneanul caracter demonic de aceea alcatuiesc un cuplu romantic constituit pe contrast. Avem o serie de procedee romantice ca piramida de capete "leacul de frica", tunderea lui Alexandru Lapusneanul in monahism, otravirea lui.
Nuvela este realista cu elemente romantice si clasiciste deci o sinteza specifica pentru programul "Daciei Literare".
