Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Alexandru Lapusneanul - nuvela istorica de Costache NEGRUZZI



Costache NEGRUZZI Alexandru Lapusneanul
A aparut in primul numar al revistei "Dacia literara" (1840). in anul 1857 Negruzzi va publica nuvela in volumul Pacatele tineretilor, in cadrul sectiunii "Fragmente istorice".

Nuvela Alexandrii La-pusneanul este considerata cea mai valoroasa nuvela istorica din literatura romana.

Ea concentreaza in cateva pagini cei cinci ani ai celei de a doua domnii a lui Alexandru La-pusneanul (1564-1569).

Nuvela valorifica informatiile oferite de Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche. Negruzzi a preluat din Letopiset detaliile referitoare la evenimentele din timpul domniei, precum si replicile memorabile ale voievodului: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu () si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra!" si "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu"

Negruzzi aduce numeroase modificari fata de adevarul faptelor: amplifica ac^iuneu, subliniaza unele trasaturi ale personajelor sau chiar creeaza personaje, inventeaza scene ele.

Nuvela este riguros construita, fiind alcatuita din patru parti, precedate de cate un moto. Cele patru parti corespund celor patru momente ale subiectului: expozitiunea, intriga, momentul culminant si deznodamantul.

Partea intai, cu motoul "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu", prezinta sosirea lui Alexandru Lapusneanul in Moldova pentru a-si redobandi tronul. Aici este schitat conflictul central al nuvelei, acela dintre domn si boierii tradatori, sositi sa ii ceara sa renunte la domnie.






Partea a doua, precedata de motoul: "Ai sa dai sama, doamna!", prezinta actiunile crude si razbunatoare ale lui Alexandru Lapusneanul, indreptate impotriva boierilor: "Ca sa sece influenta boierilor si sa starpeasca cuiburile feudalitatii, ii despoia de averi sub feluri de pre texte, () ii omorea din cand in cand (); nimeni nu indraznea a grai impotriva lui, cu cai mai vartos a lucra ceva."

Doamna Ruxanda, impresionata de tragedia unei jupanese, care o amenintase cu cuvintele: "Ai sa dai sama, doamna!", intervine pe langa Alexandru Lapusneanul, cerandu-i sa puna capat uciderilor: "Ajunga atata sange varsat, atatea vaduvii, atata sarimani (). Judeca ca dupa viata este si moarte, si ca, maria-ta, esti muritor si ai sa dai seama." Alexandru Lapusneanul ii promite cu cinism ca, "de poimaine", n-o sa mai vada capete taiate si ca "maine o sa-i dea un leac de frica ".

Cea de-a treia parte, precedata de motoul "Capul lui Motoc vrem", prezinta cuvantarea "desantata" a lui Lapusneanul, tinuta la sfarsitul slujbei religioase. Drept impacare, Lapusneanul ii invita pe boieri la ospatul de la palatul domnesc, in afara de Stroici si Spancioc, au sosit la ospat toti boierii. Punctul culminant al nuvelei il reprezinta uciderea celor 47 de boieri si asezarea capetelor acestora in forma de piramida, in ordinea rangurilor de boierie. in scena uciderii lui Motoc autorul realizeaza o imagine coplesitoare a multimii si a reactiilor ei.





Partea a patra, precedata de motoul "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu", il prezinta pe Lapusneanul nelinistit, pentru ca nu reusise sa ii prinda pe Spancioc si pe Stroici. Dupa cum ii promisese doamnei Ruxanda, nu mai ucidea niciun boier, ci, "ca sa nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenesti", inventase alte modalitati de a le veni de hac: "scotea ochi, taia maini, ciuntea si seca pe care avea prepus; insa prepusurile lui erau parelnice, caci nime nu mai cuteza a carti cai de putin".

Lapusneanul va muri in cetatea Hotinului, otravit de Spancioc si Stroici, cu complicitatea doamnei Ruxanda si a mitropolitului Teofan.

Dramatismul actiunii, pregnanta dialogului, expresivitatea personajelor iac din aceasta nuvela una din cele mai reprezentative opere ale literaturii romane.

George Calinescu afirma ca nuvela lui Ne-gruzzi "ar fi devenit o opera celebra ca si Hamlet, daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate inchipui o mai perfecta sinteza de gesturi patetice adanci, cuvinte memorabile, de observatie psihologica acuta, de atitudini romantice si intuitie realista".



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.