Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Constantin Argetoianu - biografie - (opera si scrierile)

 

Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova - d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), jurist, medic, diplomat, om politic. Dupa terminarea studiilor a urmat o cariera diplomatica, insa a renuntat la aceasta pentru a-si face debutul in viata politica tumultoasa a Romaniei. Constantin Argetoianu reprezinta portretul perfect al traseistului politic din perioada interbelica. Ramas in constiinta publica ca un "globe-trotter" politic, in drumul sau catre putere Argetoianu a facut parte din opt partide politice, un record pentru istoria politica a Romaniei, schimband deseori taberele pentru a-si atinge scopul. Prin manevre abile si jocuri de culise, a reusit aproape intotdeauna sa isi atinga obiectivele, fiind numit in cele mai inalte functii din stat. A fost deputat, ministru, presedinte al Senatului si presedinte al Consiliului de ministri.

Dupa venirea comunistilor la putere s-a intors in mod surprinzator in tara, incercand sa-si reia activitatea politica, insa a avut aceeasi soarta ca si ceilalti demnitari interbelici, sfarsind tragic in temnitele comuniste. Totodata, Argetoianu se numara printre cei mai buni memorialisti politici, din lucrarile caruia putem afla numeroase detalii din viata politica a Romaniei interbelice. A devenit unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, facand parte din consiliile de administratie ale mai multor intreprinderi si banci. Avea o mosie la Breasta (jud. Dolj), unde-si petrecea o buna parte din timpul liber.

Originea. Studiile. Cariera diplomatica
Era descendent al unor vechi si influente familii boieresti din Tara Romaneasca, fiul generalului Ion Argetoianu, fruntas al Partidului Conservator. Studiile primare le urmeaza la Scoala nr. 1 de baieti "Obedeanu" din orasul natal, dupa care pleaca la Bucuresti unde invata la trei licee de prestigiu: "Matei Basarab", "Sfantul Sava", "Sfantul Gheorghe". Cursurile universitare le urmeaza la Paris (1888 - 1806), unde isi obtine licenta in drept si litere si doctoratul in medicina. La 26 februarie 1898, Argetoianu isi incepe cariera diplomatica fiind admis in Centrala Ministerului Afacerilor Straine si promoveaza rapid treptele ierarhice, de la atasat la secretar si consilier de legatie. Este trimis in strainatate, la reprezentantele Romaniei din Constantinopol (1898 si 1903 - 1904), Roma (1898 - 1903), Viena (1904 - 1910) si Paris (1910 - 1913). Ca medic, participa la Al Doilea Razboi Balcanic, apoi se inscrie in Partidul Conservator (1913), publicand brosura "Marea proprietate si exproprierea", in care pleda impotriva reformei agrare preconizate de Partidul National Liberal.



Colaborarea cu Alexandru Averescu
In 1917, la Iasi, a fost impresionat de generalul Alexandru Averescu, devenindu-i colaborator si sfatuitor. In primul guvern Averescu (29 ianuarie - 27 februarie 1918), a fost numit ministru de Justitie, insotindu-l pe general la Buftea, unde, in zilele de 10 si 11 februarie 1918, au discutat conditiile pacii separate cu reprezentantii Puterilor Centrale. Dupa semnarea tratatului preliminar, generalul depune mandatul cabinetului, iar pe 3 aprilie isi formeaza propriul partid, Liga Poporului, la fondarea caruia Constantin Argetoianu a avut o substantiala contributie.

Conform programului noului partid, de aceasta data, Argetoianu sustinea votul universal, exproprierea mosiilor si impartirea lor la tarani. Cum oamenii isi doreau ceva nou in politica romaneasca, iar Averescu era generalul-erou care obtinuse marile victorii ale romanilor din razboi, in jurul personalitatii sale s-a creat un adevarat mit, nemaiintalnit pana atunci in istoria Romaniei. Din notele politice ale lui Argetoianu putem desprinde impactul mesianic pe care personalitatea generalului o producea mai ales in randul taranimii [1].

Pe 13 martie 1920, Alexandru Averescu si Partidul Poporului sunt chemati la putere de regele Ferdinand I, la sugestia fruntasului liberal Ionel Bratianu, care miza pe marea popularitate a generalului [2]. In acest nou guvern, Constantin Argetoianu a primit portofoliul Ministerului de Finante, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne. In octombrie 1920, a ordonat ocuparea militara a intreprinderilor si arestarea fruntasilor grevei generale.

Atentatul de la Senat. Interzicerea activitatii comunistilor
Doua luni mai tarziu, Argetoianu s-a confruntat cu un nou moment dificil, anume atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei anarhiste, urmarea sa distruga "elita burgheziei" si sa contribuie la "victoria socialismului". El a reusit sa patrunda in sala Senatului si sa aseze o bomba in spatele fotoliului prezidential. In explozie au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justitiei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu si a fost ranit grav generalul Constantin Coanda, presedintele Senatului. In cele din urma, Max Goldstein a fost prins in incercarea de a trece in Bulgaria si a fost condamnat la munca silnica pe viata, murind in inchisoare dupa o lunga greva a foamei. Pe 12 mai 1921, ministrul de Interne a organizat arestarea delegatilor socialisti care au votat afilierea fara rezerve la Internationala Comunista, act ce a starnit si reactii critice, deoarece printre intemnitati se aflau si cativa parlamentari. Elaborase totul fara a instiinta guvernul sau macar pe generalul Averescu.



Dupa ce ordinele de rigoare fusesera transmise, l-a informat pe general, iar acesta l-a avertizat: "In caz de insucces, vei trage natural consecintele". Ministrii au fost convocati exact la ora cand trebuia sa inceapa actiunea. In timpul dezbaterilor, s-a constituit o majoritate care dezabropa actiunea. In toiul dezbaterilor, Argetoianu a dat telefon generalului Eracle Nicoleanu, prefectul Politiei Capitalei, care l-a informat ca i-a arestat pe comunisti. "M-am inapoiat la masa verdepana atunci nu deschisesem gura: Domnilor - si cu un zambet m-am uitat la Averescu - domnilor, discutiile dvs. sunt inutile; totul s-a terminat. Toti conducatorii comunisti si teroristi sunt la Vacaresti sau la Jilava Pot sa va dau placuta asigurare ca s-a terminat cu comunismul in Romania!" Deplin increzator in capacitatea lui politica, Argetoianu se ocupa deseori ca actele guvernului sa obtina aprobarea Parlamentului. In iunie 1921, proiectul de lege agrara urma sa fie adoptat, dupa ce suferise numeroase modificari. Unii deputati averescani erau nemultumiti, amenintand ca vor vota impotriva. Argetoianu a venit in Camera, unde urma votul nominal: "M-am asezat in momentul scrutinului pe treptele biroului, in fata bancilor - era sa zic a ieslelor - si la chemarea fiecarui nume din partidul nostru, ma uitam in ochii chematului si sub uitatura mea n-a indraznit unul sa spuna contra" .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Constantin Argetoianu

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Constantin Argetoianu



MEMORIILE LUI C. ARGETOIANU
INCA, UN VOLUM DIN MEMORIILE LUI ARGETOIANU

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text