Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Jocul ielelor - fete ale absolutului in drama de idei :: Jocul ielelor de Camil PETRESCU



Camil PETRESCU Jocul ielelor
Cunoscut ca dramaturg prin piese precum Jocul ielelor, Act venetian, Suflete tari, Danton, Mitica Popescu, Balcescu, Caragiale in vremea lui si altele, Camil Petrescu a revolutionat conceptia asupra textului dramatic si a spectacolului de teatru in genere, absolutizand rolul autorului in reprezentarea unei opere, diversificand si nuantand indicatiile scenice si de regie, recurgand la tehnici si structuri dramatice cu totul noi.

Piesa Jocul ielelor a fost elaborata intr-o prima forma in 1918, insa, in plin razboi mondial, a trecut aproape neobservata. Autorul va reveni asupra ei peste aproape doua decenii, in 1946, cand o va si publica in editia de Teatru. Textul va fi insotit de o nota in care Camil Petrescu spune, intre altele : Lucrarea care urmeaza nu vrea sa fie decat acest lucru contradictoriu, AŤo drama a absolutuluiAť, si deci se intelege ca toate referintele aparent istorice nu corespund datelor stiute".



Conceptul de drama a absolutului" sau drama absoluta" este propriu ideologiei literare a lui Camil Petrescu, alaturi de substantialism", autenticitate", anticalofilism" etc., elemente ce compun o conceptie estetica originala in epoca, generata de un spirit filosofic indraznet si profund. Un permanent revoltat impotriva cliseelor, a formulelor invechite si stereotipe, scriitorul se delimiteaza de orice conventie literara specifica teatrului, fie ca este vorba de tragedia greaca, fie de piesele moderne ale lui O Neill. Astfel, pentru Camil Petrescu adevaratul conflict nu consta in lupta omului cu datele exterioare constiintei lui, cum ar fi destinul teogonic, sau o alta fatalitate telurica, nici in conflictul dintre personaje sub impulsul biologic, ci trebuie sa tinda spre AŤo cauzalitate dramatica absoluta, adica imanenta constiiteiAť. Actiunea dramei absolute se desfasoara exclusiv sub influenta unor acte de cunoastere, la nivelul constiintei, iar evolutia dramatica se constituie din sirul revelatiei succesive in constiinta personajului principal." (Elena Zaharia-Filipas, Retorica si semnificatiE)



Asa cum arata autorul, explicand natura personajelor sale, eterna nevoie de absolut a omului, in loc sa fie deci orientata in afara, spre certitudine si explicatii teomorfe, este intoarsa spre sferele cele mai adanci ale constiintei pure insesi, sprijinul absolutului fiind solicitat in interior, si imposibilitatea de a gasi certitudini aici provoaca drama" (Camil Petrescu, Addenda la Falsul trataT).



Autorul subliniaza ca o asemenea drama absoluta nu poate fi traita de omul comun, individul de serie biologica", ci doar de personalitatile puternice care pot sa ridice fiecare act al vietii la nivelul constiintei".

Camil Petrescu disociaza drama absoluta de drama de idei, definind-o pe cea din urma drept punerea in dialog dramatic a unor teorii filosofice de ultima ora", o moda care bantuie in lumea intelectualilor" sub influenta teatrului lui Ibsen: Teatrul nu este si nu poate fi altceva decat o intamplare cu oameni. Orice opera care s-a abatut de la acest principiu a fost sortita pieirii. Teatrul de idei este o nesfarsita confuzie. Ideile trec, oamenii raman".

Titlul piesei reprezinta o metafora pe care o traduce insusi autorul in motoul poeziei Ideea: Jocul ielelor este jocul ideilor". Aceasta metafora are, in esenta, o semnificatie bivalenta, exprimand concentrat o teza filosofica privind suprematia constiintei (ideiloR) asupra existentei si o antiteza existentiala privind esecul filosofului in viata practica. A vedea AŤjocul ielelorAť inseamna o aspiratie orgolioasa spre cunoasterea esentelor, dar si o drama a iluzionarii in planul aparentelor" (Elena Zaharia-Filipas, op.cit.).

Subiectul il are in centru pe Gelu Ruscanu, un intelectual aristocrat care renunta la statutul sau privilegiat din punct de vedere social si adera la cauza muncitorimii, devenind partizanul ideilor de dreptate sociala si egalitate. Asa se explica si numele ziarului socialist pe care il conduce: Dreptatea sociala. Actiunea se petrece in 1914, inainte de izbucnirea primului razboi mondial, intr-un Bucuresti agitat, un spatiu al contrastelor sociale, al luxului si al mizeriei, al opulentei si al foamei. Fiind in posesia unei scrisori de la fosta sa iubita, Maria Sinesti, din care rezulta ca sotul acesteia, Serban Saru-Sinesti, actualmente ministru al Justitiei, a savarsit in trecut o crima pentru a trage foloase imediate, Gelu Ruseanu ameninta de cateva zile cu publicarea acesteia pentru a-1 trimite pe Sinesti in boxa acuzatilor". Intervin insa diversi factori care, conjugati, duc la amanarea publicarii scrisorii incriminatoare.

Amanarea se dovedeste a fi un truc de retorica dramatica, un pretext scenic care va dinamiza in continuare actiunea piesei, un mecanism dramatic" pur justificabil din punct de vedere estetic si foarte productiv (aceeasi scrisoare de amor niciodata publicata constituie si intriga comediei O scrisoare pierduta de I.L. CaragialE).

Ruscanu este vizitat, rand pe rand, de mai multe persoane care vor sa-1 convinga, fiecare in parte si cu argumente diferite, ca o asemenea campanie este periculoasa si inutila, cu efecte devastatoare, de necontrolat asupra tuturor persoanelor pe care le iubeste si le respecta. Prima scena importanta in acest sens este intalnirea Gelu Ruscanu - Irena Ruscanu, matusa care 1-a crescut ca o mama. Aceasta invoca amintirea si imaginea lui Grigore Ruscanu, tatal lui Gelu, fata de care personajul are o datorie etica si afectiva. Afla in aceasta imprejurare ca Sinesti 1-a ajutat in trecut pe tatal sau, acoperindu-1 financiar si moral in momentul in care acesta delapidase o suma importanta de bani pentru a-si acoperi datoriile facute la carti. Sinesti poseda, totodata, si scrisoarea lui Grigore Ruscanu prin care acesta ii cerea colaboratorului sau sa ia bani din depozitul statului. Dialogul este formal, rece si crispat, cei doi protagonisti aflandu-se in postura unor rivali. Eroul ramane coplesit", pustiit", un mar batut de grindina", care greu isi va putea reveni dupa ce afla ca idolul sau a facut greseli atat de omenesti. Revoltat si dezgustat, isi ascute mania si vrea sa continue campania inceputa.





Confruntarea ideatica Ruscanu - Praida din actul al III-lea reprezinta scheletul etico-filo-sofic al intregii piese, deoarece ei sunt aparatori ai unor lumi si ai unor conceptii filosofice diferite, opuse chiar. Pentru Gelu, dreptatea este absoluta, suficienta siesi, plasandu-se deasupra socialului, politicului, umanului, o idee, o monada care nu trebuie nici demonstrata, nici negociata. Pentru Praida, care gandeste in spiritul materialismului dialectic, dreptatea este o cauza" care capata concretete in functie de circumstantele istorice si social-politice.



De ea trebuie sa se bucure cei care muncesc, in formele bunastarii materiale, ale echitatii sociale si ale adevarului: este drept numai tot ce slujeste cauza pentru care luptam cauza muncitoreasca Numai cauza e mare". Daca dreptatea lui Gelu este metafizica si abstracta, a lui Praida este pragmatica si aplicata. Desi ferm si integru in opiniile sale, Praida nu-i cere lui Gelu, asa cum fac toti ceilalti, o relativizare a criteriilor dreptatii.



O alta scena-cheie a piesei este intalnirea dintre Gelu Ruscanu si Serban Saru-Sinesti. Ministrul Justitiei vine din proprie initiativa in redactia Dreptatii sociale pentru a-1 determina pe Ruscanu sa inceteze, spre binele tuturor, campania impotriva sa. Cu un statut social si profesional de neatacat, temut si respectat ca avocat, inteligent si puternic, Sinesti este un interlocutor pe masura eroului, pe care ajunge chiar sa-1 domine in cateva randuri prin fermitatea atitudinii, prin analiza lucida a evenimentelor si prin arta de a descoperi punctele vulnerabile ale adversarului. Argumentele pe baza carora conduce discutia si il acuza pe Ruscanu sunt de o logica impecabila: traind el insusi in imoralitate, atunci cand era amantul sotiei sale, Ruscanu nu are autoritatea sa dea acum lectii altora; un barbat de onoare nu-si poate expune viata intima in public si nu are dreptul sa distruga imaginea si integritatea unei femei de dragul ambitiilor personale; o scrisoare a unei femei labile din punct de vedere emotional nu poate constitui o proba juridica. Atacurile reciproce inceteaza in momentul in care in discutie intervine umbra unui om pe care amandoi l-au venerat -Grigore Ruscanu. Amestec de sublim si tragic, de fanatism si inteligenta rece, tatal lui Gelu este cel care ii uneste inevitabil pe amandoi. Sinesti isi dovedeste nobletea nefolosind ca arma a santajului scrisoarea compromitatoare, iar Gelu are, in sfarsit, revelatia superioritatii tatalui sau in momentul in care afla ca nu a murit intr-un accident, ci s-a sinucis.

Venirea Mariei Sinesti, iubita de altadata, nu schimba cu nimic traiectoria personajului. Femeia pe care o iubise cu patima este acum pentru el o necunoscuta, o straina cu care nu mai poate rezona afectiv si mental. intalnirea se produce prea tarziu ca sa mai aiba un efect revigoram. Maria este si ea o halucinata, o exaltata care-si traieste prezentul deprimant cu gandul la trecut. De aceea, singurul lucru care-o intereseaza acum este daca Gelu a iubit-o cu adevarat.

Desi personaj absent in plan real, Grigore Ruscanu este firul calauzitor al actiunii piesei si al evolutiei personajelor. El este permanent prezent in memoria si mintea fiului, care si-a facut din el un model absolut, un ideal de viata, asa cum Ioana Boiu, eroina din Suflete tari, isi cauta filiatii secrete cu stramoasa ei, Suzana Boiu, careia si-ar dori sa-i semene intru totul. Ruscanu retraieste, aproape ca-ntr-o oglinda, destinul tatalui sau. Singuratic, inteligent, orgolios, vesnic nemultumit de ce-i ofera realitatea imediata, Ruscanu traieste numai prin raportare la tatal sau - un om neastamparat Un om langa care viata e frumoasa si adanca. Era de o inspaimantatoare inteligenta. O inteligenta sterila (), incapabil de actiune. Dorea totul cu sete si patima, dar cand judeca mai de aproape, orice ii aparea marunt si ridicol Prea marea lui inteligenta il paraliza".



Apeland la tehnica anticiparii, dramaturgul ofera de la inceput doua solutii de evolutie a conflictului: un posibil scenariu este sugerat de articolele despre Calmette, in care este relatata uciderea acestuia de catre amanta sa, deoarece publicase scrisorile ei, in care ii dezvaluise secrete din viata sotului ei, ministru al Justitei; al doilea scenariu, care va fi, de altfel, si urmat, sugereaza sinuciderea personajului, asa cum se intamplase si cu tatal sau. in virtutea acestui paralelism, drama personajului este oscilanta, lasand loc oricarui deznodamant.

Ca toti eroii lui C. Petrescu, Gelu Ruscanu este condamnat la esecul tuturor actiunilor sale in plan social; tragedia lui se naste din contradictia dintre apriorismul conceptual si actul efectiv, totul pe fondul unui imens orgoliu, asa cum subliniaza personajul-reflector al textului, Penciulescu: A avut trufia sa judece totul Era prea inteligent ca sa accepte lumea asta asa cum este, dar nu destul de inteligent pentru ceea ce voia el. Pentru ceea ce nazuia el sa inteleaga, nici o minte omeneasca nu a fost suficienta pana azi L-a pierdut orgoliul lui nemasurat".

Gelu este dintre cei care au vazut idei", sintagma explicitata metaforic de Camil Petrescu intr-o poezie: Eu sunt dintre acei/ Cu ochi halucinati si mistuiti launtric/ Cu sufletul marit/ Caci am vazut idei". Dreptatea pentru care lupta el este anistorica, amorala si inumana, emanata de principiul absolut primordial, de Dumnezeu insusi. Paradoxal, aplicarea ei ar duce la un lung sir de nedreptati, astfel incat mintea personajului este macinata de intrebari, de antinomii insolubile, de natura conceptuala, etica, afectiva, sociala. Raportarea permanenta la absolut ia, in text, forma aforismelor - O iubire care nu este eterna nu este nimic", Dreptatea este pentru toate timpurile", Iubirea e un tot sau nu e nimic" - sau a interogatiilor retorice: Mai merita viata asta traita, daca totul ti se da atat de carpit si de indoielnic ? ". Moartea sa apare ca un deznodamant firesc la o viata gandita matematic, o solutie inevitabila, dar si dorita de erou. in jurul acestui personaj-pisc" se cladesc microdrame traite de cei care-1 inconjoara, pe un fundal al concretului care accentueaza intrebarile eroului. Cazul Boruga il tulbura cel mai mult si-1 determina, la rugamintile colegilor de partid, sa inceteze campania in schimbul eliberarii detinutului. Muncitorii din tipografie lucreaza in conditii mizere, fiind prezentat cazul zetarului Dumitrache, care, batran, bolnav si amenintat de orbire, este nevoit sa munceasca pentru a-si intretine nora tuberculoasa si pe cei doi nepoti, bolnavi si ei. Un alt eveniment tragic este reprezentat de sinuciderea in masa a celor sapte membri ai familiei pianistului Lipovici, din pricina mizeriei. Pe un alt plan este situata lumea imorala si decazuta sub toate aspectele a actritei Nora, femeie frivola si actrita lipsita de talent, a carei vulgaritate il face pe Gelu sa se intrebe cum a putut tatal sau s-o iubeasca si chiar sa se sinucida din cauza ei. Nu intamplator, piesa se deruleaza pe fundalul reclamei super-luminoase a spectacolului cu Vaduva vesela care, inaintea izbucnirii primului razboi mondial, are valoarea unui avertisment ironic al istoriei.

Din punct de vedere al tehnicii teatrale, piesa lui Camil Petrescu ridica reale dificultati de reprezentare scenica, deoarece dramaturgul incearca sa exprime in planul concret al spatiului scenei mutatiile de ordin launtric ale unei constiinte, deci o lume ideala, abstracta" (Elena Zaharia-Filipas, op.cit.). Indicatiile din paranteze sunt destul de ample si numeroase, semn al implicarii nemijlocite a autorului in arta spctacolului, asa cum sustine, de altfel, si teoretic, in lucrarea de doctorat din 1937, intitulata Modalitatea estetica a teatrului.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.