Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Hagi Tudose - SCENA 3 de Barbu Stefanescu DELAVRANCEA



Fum pe cosul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul nametii pana la stresini. Apele sa inghete tun. Treaba lor!
Hagiul nu vrea sa stie de crapa pietrile la gerul Bobotezei, nici daca in iulie turbeaza canii de caldura. Iarna tremura, vara gafuie. Toata viata lui, de cate ori nepoata-sa - traind aciolata pe langa dansul - ii pomenea, la Craciun, sa taie si ei un porc, ca tot crestinul, batranul raspundea: - Imi face rau, nepoata, s-aud guitand Imi face rau c-asa sunt eu milos - Cumpara-l, nene, taiat gata. Daca asa il aducea din cuvant Leana, inghitind in sec, cu gandul la sorici, batranul raspundea linistit: - Un porc carne multa Se strica Doua guri suntem Venea Pastele. - Nene, sa inrosim si noi oua - Ce prostie!
Oua rosii? Nu e mai bine sa le mananci proaspete? Oua rosii, oua statute - Sa rosim putintele. - De rosim putintele, ardem focul degeaba, cumparam d-a surda bacanul Cheltuiala zadarnica Vremuri grele!
- Da o ciosvarta de miel - Miel? Ce fel miel? Cum miel? Miroase a oaie Pastele prea e in vara - Ce pustia de vara, nene Tudose, nu vezi ca ploua si fulguieste?!
- Ei, fulguieste, fulguieste tu nu vezi ca nu tine? Unde tine? Cum cade, se topeste Eu mor de caldura Uf!
uf!
- Si eu mor de frig - Mori de frig crapi!
Asa te-am pomenit lacoma nemultumitoare!
Leana tace si inghite in sec. E saraca. N-are pe nimeni. Tace, ca batranul, de se manie, striga, tranteste usile, apoi se arunca in pat si se vaieta pana la miezul noptii, uitand sa-i dea si de pane. De mic copil Hagiul fusese copil cuminte si asezat. Nu i s-auzea gurita, nici pasii. Nu rupea pantofii. Nu-si hartanea rochita. Pe ce punea mana punea bine. Ajuns calfa la gaitanarie, vorbea frumos si cu patima in mijlocul tovarasilor sai. - De cand eram d-o schioapa pricepusem lumea, le zicea el. Intelesesem bin


e de tot ca o carpa din gunoi este o munca de om pe care te faci stapan daca o pui doparte. Si daca mama imi dadea un ban de trei ca sa-mi iau un simit, eu ma uitam in ghiozdan: de aveam felia de pane, sanatate buna, aveam ce manca. Nu te saturi cu pane? Ce-ti trebuie simiti? Si puneam banul bine. Si un ban peste altul fac doi, peste doi daca pui altul, fac trei Radeti voi radeti Da , vanturati banii in mani si veti simti ce racoare tine cand va e cald, si ce cald cand va e frig. E destul sa te gandesti ce poti face cu banii, ca sa si gusti bucuria lucrului pe care nu l-ai cumparat. Ai simtit bucuria? De ce sa-l mai cumperi? Radeti voi, radeti Ce lucru poate fi mai luminat ca un jeratic de galbeni intinsi pe o masa? Voi radeti radeti cu hohote Niste risipitori In viata voastra n-o sa gustati adevarata bucurie Intr-o zi, o calfa, vazandu-l cum tremura si cum i s-aprind ochii cand vorbeste de bani, i-a zis in gluma: - Strangi tu, baiete, strangi, si intr-o zi fiut fiut p-aci l-e drumul si ia-i de unde nu-s Tudose, la asa nelegiuire, s-a ridicat in varful picioarelor, a inclestat pumnii, i-a adus la gura si a strigat, inchizand ochii: - Numai de veti vari tot pamantul in buzunar numai atunci veti fura si banii mei!
Asa sa stiti!
Asa!
Ca n-am bani N-am chioara lascaie P-asa vremuri nu poti sa ai In sfarsit, Tudose muncea; strangea;


nu bea; nu ochea prin mahala; manca pane cu braga. Dupa zece ani, ajuns la parte, dupa alti cinci, tovaras pe din doua cu stapanul sau. In primii ani de tovarasie slabise, ingalbenise, imbatranise la 30 de ani. De frica si de griji, bolea pe picioare. Fostul sau stapan il lua la masa la el ca sa-l mai indrepte. Si ce frumos manca!
Oscior peste oscior si nimic pe oscior. Se mai intremase. Erau cu totii pe iarba verde, sarbatorind si udand cu pelin ziua de intai mai. Jupanul i-aduse vorba: - Tudose, nu vrei tu sa-ti gasesc o fata buna, de treaba, cu ceva zestre? Ei, si stii, un copil, doi, ai pentru ce trai. - Nu se poate, jupane, nu se poate!
Femeia, copiii cer demancare, vesminte, invatatura si n-am de unde Ce bruma am sunt in negot, si banul din negot este al orcui ar voi sa te insele. - Tudose, baiete, nu vorbi cu pacat, sa nu vorbesti intr-un ceas rau. Ceas rau? Isi stranse fermeneaua la piept, apoi mormai pe ganduri: - Nu se poate, jupane copiii cer pane, imbracaminte, invatatura, si femeia rochii plimbare scurteica de tibet fuste in gherghef Nu se poate, jupane sa ma crezi ca nu!

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.