Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





PASTELURI Prezentare generala studiul textului despre Vasile ALECSANDRI



SUGESTII PENTRU O COMPUNERE DE SINTEZA,

"Pastelurile" au fost publicate intre anii 1867-1869, in revista societatii "Junimea", "Convorbiri literare".

- Pastelurile sunt poezii de maturitate, care atesta tineretea sufleteasca a poetului.

- Termenul "pastel" a fost introdus de Alecsandri, din pictura, pentru a numi poeziile descriptive, de natura.

- Au atras elogiile lui Titu Maiorescu, care, in "Directia noua in poezia si proza romana" (1872) cita in intregime doua pasteluri, "Oaspetii primaverii" si "Rodica" si facea cateva observatii esentiale:

- "poezii", cele mai multe lirice;

- de regula descrieri;

- cateva idile;

- "o simtire puternica si curata a naturei";

- "scrisa intr-o limba asa de frumoasa";

- "cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri";

- "o podoaba a literaturii romane indeobste".

"in fund, pe cer albastru, in zarea departata, La rasarit, sub soare un negru punct s-arata: E cocostarcul tainic in lume calator, Al primaverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se inalta in cercuri line zboara Si repede ca gandul, la cuibu-i se coboara, Iar copilasii veseli, cu pieptul dezgolit Alerg sarind in cale-i si-i zic: bine-ai sosit" (fragment din "Oaspetiiprimaverii", de Vasile AlecsandrI)



SCHEMA ANALIZEI DE FRAGMENT LITERAR

Studiul textului - schita, note:

- primele doua strofe ale pastelului;

- impresia de simplitate si prospetime, senzatia de departare ("cer", "zare", "soare");

- epitetul generalizator (stereotiP): "albastru", "negru" (cromatismul tablouluI);

- forma regionala "punt"; valoare "metaforica" - "un negru punt";

- imaginea-pivot, care da farmecul specific "Cocostarcul tainic";



- tabloul intreg capata un farmec indicibil prin sintagma cu valoare metaforica "cocostarcul tainic" (in care surprinde epitetul ornant "tainic");

- expresie ternara - trei verbe - (enumeratiE): "vine", "se inalta", "zboara"; atmosfera calma sugerata de epitetul "line";

- antiteza intre miscarea ascendenta si cea descendenta: "se inalta", "se coboara";

- optimism, prospetime si prin imaginea copiilor (diminutiv - "copilasii") veseli;

- versificatie: masura 14 silabe; rima imperecheata.

Un alt exemplu dat de Titu Maiorescu este pastelul "Rodica", ce intra mai mult in categoria "idile":

"Purtand cofita cu apa rece Pe ai ei umeri albi rotunjori Juna Rodica voioasa trece Pe langa junii semanatori"



SCHITA, PENTRU COMENTARIUL DE FRAGMENT



Studiul textului, note:

- prima strofa din "Rodica";

- genul: liric;

- specia pastel, cu elemente de idila;

- descriere - portret in versuri;

- prefigureaza curentul "samanatorist";

-repetitia epitetului "juni" (neologisM) in pozitie simetrica ("juni", "juni");

- epitetul generalizator "voioasa"

- atmosfera generala de optimism, voie buna; idilism gratios; vioiciune;

- dublul epitet (unul diminutiV) "albi, rotunjori";

- rima incrucisata;

- un portret in alb.

Sugestii pentru redactarea analizei literare

Unul dintre cele mai cunoscute pasteluri este "Mezul iernei". De observat, la nivel fonetic, regionalismul "mezul", iar la nivel gramatical, genitivul arhaic "iernei". Titlul anunta "continutul": un tablou de iarna, luminos, imobil, maret, care starneste admiratia poetului: "O!

    tablou maret, fantastic". Dupa acest dublu epitet ornant, poetul are imaginea grandioasa a naturii sacralizate si invoca un "templu" (metafora) la dimensiuni cosmice (epitetul "nemarginitul" inaintea substantivuluI). Poate este aici si o sugestie din "Miorita" in comparatia "stele » faclii". Exista de fapt de trei comparatii caci tabloul cuprinde si "munti" si "codri": "Muntii sunt a lui altare, codrii-organe sonoare", iar "crivatul" este animat "Unde crivatul patrunde scotand note-ngrozitoare". Probabil, pronuntia populara "sonoare" trebuie luata ca o licenta poetica pentru a rima cu epitetul care introduce o nota insolita "ingrozitoare". Dar epitetul are ecou afectiv in ultimul vers: "E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata". in aceasta neclintire s-a remarcat prezenta elementului mineral:




"argintii", diamanturi" (plural regionaL), "otelit" (epitet ornant pentru "cerul"); "cristalina (epitet generalizator pentru "zapada"). Se poate face o paralela cu felul in care foloseste imaginea metalelor pretioase si in alte pasteluri: "o soparla de smarald", "solzii lui de aur" (Malul SiretuluI), "Revarsa-un val de aur ce curge printre flori (Serile la MircestI).

Alte pasteluri: Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, Viscolul, Sfarsitul iernei, Plugurile, Samanatorii, Lunca din Mircesti.

Concluzii - SCHITA, DE SINTEZA, -

Vasile Alecsandri este un mare maestru al diminutivului (care la el si numai la el mai are farmeC), dar si al epitetului: "dulce infratire", "dulce plai", "palida lumina, "mari palaturi", "dalba luncii feerie", "fragedele zambiri", "cercuri line".

- vers fluent;

- compozitia pastelului: patru strofe, de obicei;

- aspecte gratioase sau miniaturale, "dalbe" insemnand frumoase";

- poezii accesibile si totusi de un mare rafinament;

- imbinare de romantism si armonie clasicista, in spiritul academic al "Junimii".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.