Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




PLUGARII - Titlul poeziei - Ideea principala a poeziei de Octavian GOGA



Octavian GOGA Plugarii
Octavian Goga, cel mai mare poet social si national pe care 1-a dat Transilvania, da glas in versurile sale patimirii unui neam imbatranit intr-o experienta dureroasa, ravasit de doruri si razvratiri, vestind credinta in alte vremuri, de infricosata izbavire. Inspirata indeosebi din realitatile satului romanesc din Ardeal, poezia lui Goga exprima viata, psihologia, traditia, framantarile si aspiratiile taranimii, lupta ei pentru libertate sociala si nationala. in Marturisiri literare" poetul afirma: Eu, gratie structurii mele sufletesti, am crezul intotdeauna ca scriitorul trebuie sa fie un luptator, un deschizator de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtreaza durerile poporului prin sufletul lui si se transforma intr-o trambita de alarma ".

Poezia "Plugarii" face parte din volumul Poezii", publicat in 1905 (care mai cuprinde: Clacasii", Noi", Rugaciune", Oltul ", Batranii", Dascalita" etc.) si exprima o trasatura fundamentala a creatiei poetice a lui O. Goga si anume dragostea si atasamentul pentru taranul roman, compasiunea lui pentru omul chinuit al pamantului, increderea in capacitatea si insusirile poporului roman. Spre deosebire de Alecsandri si Cosbuc, Goga n-a putut sa-l prezinte idilic, adica lipsit de griji, vesel, pe taranul nostru, ci in realitatea sa sociala zguduitoare.



Titlul poeziei. Plugarii sunt cei care se ocupa cu lucrarea pamantului, agricultori, tarani. Conceptia lui Goga despre taran este comuna marilor nostri scriitori (Eminescu, Arghezi, RebreanU) si vine din adancurile indepartate ale istoriei, din conceptia domnitorilor romani care vedeau in taran talpa tarii", prin aceasta considerandu-l purtator si pastrator de traditii si limba, creator de valori materiale si spirituale (creatia populara).Vazut din perspectiva istorica, taranul lui Goga este un nedreptatit de soarta, de istorie, de oameni, un rob al pamantului. Durerea lui e amplificata si de faptul ca nu se poate bucura de roadele muncii sale, ca traieste in mizerie. Sentimentul fundamental ce strabate poezia e de dragoste si atasament fata de taranime. Poezia e un imn, o oda inchinata taranului. Goga crede in apropiata biruinta a idealurilor de lupta ale



taranimii.



Ideea principala a poeziei o constituie frumusetea si bogatia sufleteasca a omului din popor, a taranului, aflat in antiteza cu saracia materiala, cu situatia sa jalnica.

Compozitional, poezia este alcatuita din opt strofe care reliefeaza virtutile taranimii din Ardeal, infratirea om-natura si sentimentul increderii in viitor. Discursul liric se desfasoara sub forma unei intime si admirative adresari, cuvantul cu frecventa cea mai mare, prezent in fiecare strofa fiind cuvantul voi", in toate ipostazele lui morfologice. inca din primele versuri poetul se alatura plugarilor cu sentimentul dragostei, al pretuirii si al compasiunii: La voi alearga totdeauna Truditu-mi suflet sa se-nchine". in viziunea lui O.Goga, plugarii sunt un refugiu al intelectualitatii romanesti in vremuri de restriste, un izvor nesecat de forta spirituala, de misterioase energii sufletesti din care ne alimentam idealurile si nadejdile de mai bine:



Voi singuri strajuiti altarul Nadejdii noastre de mai bine".



Sentimentele poetului izvorasc dintr-o cruda realitate: existenta contrastului puternic intre viata oropsita si trista a taranilor si eforturile lor, caracterul si sufletul lor. Acest contrast e reliefat cu ajutorul catorva opozitii. Plugarii sunt cei mai buni copii ai firii", dar sunt urziti din lacrimi si sudoare", devenind crestini ce n-aveti sarbatoare".

La fel ca in poezia populara si in proverbul Codru-i frate cu romanul", plugarii sunt frati cu padurea si una cu natura patriei, intre ei si natura exista o perfecta osmoza. Cerul tarii Ie-a imprumutat ochilor lor cea mai curata raza", Ie-a dat: .suflet sa tresara Si inima sa se-nfioare, De glasul frunzelor din codru, De sopot tainic de izvoare". Toata frunza si toata floarea ii cunoaste pentru ca ei sunt: Frati buni ai frunzelor din codru, Copii ai mandrei bolti albastre". intre plugari si natura se stabileste un fantastic sistem de corespondenta, o comuniune organica:

E primavara pe campie, Si-n ochiul vostru-i primavara". De aceea, ca in eminesciana Scrisoarea IIF poetul sugereaza alianta adanca intre plugari si natura patriei: Caci toata floarea va cunoaste Si toata frunza ei va stie." Poezia dezvaluie in continuare contrastul care exista intre eforturile plugarilor si conditiile lor de trai. Ei sunt harnici, muncesc cu pricepere si pasiune:

In coapsa graitoarei miristi Devreme plugul vostru ara; E primavara pe campie, Si-n ochiul vostru-i primavara". Se subliniaza in continuare infratirea plugarilor cu natura: "Bland tainele vi Ic desface Din sanu-i milostiva glie, Caci toata floarea va cunoaste Si toata frunza ei va stie." Rezultatul acestei infratiri este intelegerea tainelor" gliei de catre plugarii ce-si ara miristea devreme". in strofele a patra si a cincea durerea si revolta primesc dimensiuni cosmice. Poetul si plugarii, uniti spiritual si moral, fac parte din acelasi neam obidit. Opera lui exista prin viata plugarilor, poezia lui fereca in versuri toata durerea existentei lor. Viata plugarilor inseamna truda, o munca epuizanta si brutala, care transforma totul in iad :



Purtati cu bratele-amandoua A muncii rodnica povara, Subt stralucirea-nlacrimata A diminetilor de vara."



Munca taranului e incoronata de Dumnezeu cu raze sfinte: Si nimeni truda nu v-alina, Doar bunul cerului parinte, De sus, pe frunte va asaza Cununa razelor lui sfinte."



Daca stapanul nemilos ii biciuie si le plateste fiere", cerul si Domnul ii rasplateste pentru munca lor, ii binecuvanta" si ii mangaie, alinandu-le suferintele:

Dar daca-n schimbul painii voastre, Piticul va plateste fiere, indurator v-asculta Domnul Si va trimite mangaiere".



In viziunea lui Goga, plugarii sunt martirii marilor suferinte. Aceasta viziune nu este intamplatoare, Goga insusi marturisind-o cand spune : Eu am vazut in taran un om chinuit al pamantului; n-am putut sa-l vad in acea atmosfera in care l-a vazut Alecsandri in pastelurile sale si nici n-am putut sa-l vad incadrat in acea lumina si veselie a lui Cosbuc. "



Poezia elogiaza si capacitatea plugarilor de a crea un adevarat tezaur artistic. in ciuda faptului ca traiesc in umbra bietului bordeias de paie, ei sunt cei care au creat-o pe Ileana Cosanzeana, zanele balaie", doinele care plang"sau horele care rad". Aceste comori sunt singurele care aduc stralucire in casa si sufletul lor:



Cand doarme plugul pe rotile, in pacea serilor de toamna, La voi coboara Cosanzeana, A visurilor voastre doamna. Vin crai cu argintate coifuri Si-n aur zanele balaie: Atata stralucire-ncape in bietul bordeias de paie."



Mesajul umanist al folclorului, increderea staruitoare in mai bine contrasteaza cu saracia sugerata de cele doua epitete care incadreaza substantivul diminutival bordeias". In momentele de ragaz in pacea serilor de toamna", atunci cand doarme plugul pe rotile", plugarii devin creatori, interpreti si admiratori ai folclorului.

Doinele care plang" si horele care rad", amintite in strofa a saptea, sunt singurele care aduc stralucire in sufletele taranilor. Personificarea doinei si a horei exprima durerea si jalea taranului, precum si rarele momente de fericire pe care hora i le ofera. in strofa a opta poetul recunoaste alesele virtuti ale plugarilor si are incredere in triumful dreptatii lor:

Va straluci odata vremii Norocul nostru,-al tuturora." EI simte ca acesti plugari vor birui, deoarece in linistea cu care isi indura obida se naste sentimentul razbunarii viitoare: "Ci-n pacea obidirii voastre, Ca-ntr-un intins adanc de mare, Traieste-nfricosatul vifor Al vremilor razbunatoare." El isi exprima convingerea ca in plugari zac energii capabile sa realizeze eliberarea sociala si nationala.

Ca majoritatea poeziilor lui O.Goga, Plugarii" e construita pe o discreta antiteza. La inceput -jalea, suferinta provocata de oprimare, rabdarea mocnita; la sfarsit - amenintarea, razbunarea in numele unei dreptati imanente, protestul si revolta care se anunta ca o-salvare. De aceea, poezia lui Goga e un fel de elegie eroica", un mesager al marilor sperante nationale.

Versurile se remarca prin tonalitatea elegiaca, muzicalitatea si extraordinara plasticitate realizata mai ales cu ajutorul personificarii (plang doinele", rade hora", doarme plugul pe rotile") si al epitetelor de obicei antepuse (truditu-mi suflet", milostiva glie") .



Lexicul intalnit in poezia Plugarii" apartine unei zone semantice a durerii, a suferintei care naste razvratirea prin cuvinte ca: trudit, nadejde, lacrimi, sudoare, suferinta, jale, vifor. Acestor cuvinte li se alatura altele, scoase parca din scrierile vechi, sau din tezaurul cartilor bisericesti, termeni usor arhaici care imprima tonul elegiac: altar, crestini, cer, sfanta, mila, obidire, glie. Mai toate cuvintele folosite sunt evocatoarc,nu descriptive. Ele au o puternica forta expresiva, rezultata din incarcatura metaforica a unitatilor lexicale mai vechi:



Frati buni ai frunzelor din codru, Copii ai mandrei bolti albastre, Sfintiti cu roua suferintii Tarana plaiurilor noastre!" Strofele sunt alcatuite fiecare din opt versuri cu o masura constanta de noua silabe, menita parca sa sugereze constanta jalei pe pamantul Transilvaniei. Inecare strofa e alcatuita simetric din cate doua fraze repartizate egal. Cele mai multe propozitii sunt principale, coordonate copulativ sau juxtapuse: In coapsa graitoarei miristi Devreme plugul vostru ara; E primavara pe campie, Si-n ochiul vostru-i primavara." Poezia "Plugarii" contribuie la realizarea unei monografii lirice a suferintei milenare a romanilor din Transilvania. Ea demonstreaza inca o data ca Goga intrevede in taran nadejdea viitorului, fiindca in lumea satului zac energii capabile sa realizeze dreptatea sociala si nationala.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.