Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Tudor Topa - biografie - (opera si scrierile)

 

TOPA Tudor, se naste la 27 mai 1928, Cernauti (azi in Ucraina).

Prozator si traducator.

Fiul lui Ovid Topa si al Angelei (n. Almajanu), prof.

Dupa absolvirea Facultatii de Filosofie a Univ. din Bucuresti (1951), lucreaza in invatamint la Vaslui (195l-l954) si Iasi (1954-l955), apoi se intoarce in capitala, unde este ghid la primele expozitii retrospective Pallady, Tonitza, Luchian, Ghiata (1955-l956), bibliotecar la Bibi. Centrala de Stat, Bibi. Centrala Univ., inspector in „Directia bibliotecilor" din cadrul Ministerului Culturii (1957-l962), apoi cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Pedagogice si Psihologice.

Debuteaza in Gazeta literara (nr. 6, 1961) cu art. despre Muzica populara la radio. Dupa o serie de traduce si art. ocazionale debuteaza beletristic cu proza in Luceafarul (1968), deci la patruzeci de ani, respectind astfel consemnul membrilor „grupului literar de la Tirgoviste" din care face parte.

Colaboreaza la Gazeta literara. Luceafarul, Romania literara, Viata Romaneasca, Secolul 20, Arta, Revista de pedagogie. Vatra etc. incercarea scriitorului (1975) propune un prozator cu reale inzestrari in domeniul „jurnalului intelectual", promovat printre altii, in perioada interbelica, de Mircea Eliade , Anton Holban sau Octav Sulutiu . Autor al unui volum de proza scurta (Punte, 1985).

T. face parte, impreuna cu Radu Petrescu , Mircea Horia Simionescu si Costache Olareanu din „Grupul literar de la Tirgoviste" care a atras atentia, din momentul constituirii sale, asupra solidaritatii in preocupari a unor intelectuali cu un destin biografic si social oarecum asemanator, ceea ce va avea incontestabile repercusiuni asupra identitatii lor literare de mai tirziu. Din punct de vedere strict biografic, ei reprezinta aripa cea mai spiritualizata a unei generatii intelectuale dezmostenite, lipsite de privilegiul minim al unei situatii sociale stabile, indispensabile scrisului. Descumpaniti, in perioada lor de formare, de nemilosul tavalug al realului brut ce nivela totul in epoca, ei vor trai cam aceleasi vicisitudini si frustrari, vor scrie relativ mult, fara sa publice nimic (respectind astfel consemnul tacit al grupului, acela de a nu debuta beletristic pina la 40 de ani) si vor debuta la vremea potrivita cu o literatura de factura jurnalistica a carei semnificatie depaseste azi cu mult valoarea ei documentara (uneori voit absenta). Aceste „biografii spirituale" - si incercarea scriitorului (197S) face parte din ele -dezvaluie existente delicate, usor fantaste, construite cu aleasa minutiozitate pe o subtila opozitie programatic asumata fata de modalitatile literare si sociale predilecte ale epocii. Intentia lor era de a inregistra, in opozitie cu cliseele grandilocvente si stereotipe ale vremii, o istqrie a faptului marunt, potentat la demnitatea autenticei realitati interioare de un lirism grav de care numai existentele ultragiate sint in stare.




Document psihologic si spiritual al unei etape de maturizare intelectuala, incercarea scriitorului isi propune sa repudieze terna retorica a gesticulatiei cotidiene, atit de echivoca intr-o vreme cind doua cauze diferite erau slujite de unul si acelasi ritual, si sa-l mentina pe autor in inefabilul unei stari poetice, inteleasa pe de o parte ca un mod de a exista (singurul suportabil, de altfel) si pe de alta ca o cale de acces spre aerul rarefiat, „curat", al ideilor generale. intr-un asemenea context, rolul de document al unei rezistente sufletesti iese la iveala de la sine. Refuzind canoanele inguste ale literaturii realiste de stricta adecvare, Tudor Topa scrie o proza usor ireala, la limita dintre incertitudine si siguranta launtrica, ce pluteste deasupra lucrurilor intr-o stare de reverie muzicala (arta privilegiata, alaturi de pictura, in care se cauta, de altfel, tot armonii muzicale) menita sa potenteze la maximum sentimentul de provizorat al unei existente donquijotesti. Nu certitudinea o cauta Tudor Topa in acest volum, („nefirescul de fapt e neputinta mea de a gasi firescul") ci sentimentul reconfortant si intr-o oarecare masura izbavitor al incertitudinii care, chiar daca nu deschide o perspectiva unica, sigura, ofera macar o luxurianta de sensuri posibile, altfel nebanuite. Sint momente in viata unui om cind ele valoreaza mai mult decit o certitudine.

OPERA:
incercarea scriitorului. Bucuresti, 1975;
Punte, proza scurta, Bucuresti, . Traduceri: Boris Bednii, Fetele, trad. de ~ si S. Alterescu, Bucuresti, 1963;
Serghei Krutilin, Amintiri din Lipiaghi, trad. de ~ si Maria Roth, Bucuresti, 1965;
H. Taine, Pictura Renasterii in Italia si alte scrieri despre arta, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1968;
Alexandr Ceakovski, Logodnica, roman, in romaneste de ~ si R. Vasilescu-Albu, Bucuresti, 1969;
Stendhal, Roma. Neapole. Florenta, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1970;
H. Focillon, Anul o mie (Studiu istoric), in romaneste de ~, Bucuresti, 1971;
H. Taine, Filosof ia artei, trad. si postfata de ~, introducere de S. Iosifescu, Bucuresti, 1973.




REFERINTE CRITICE:
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 42, 1975;
I. Grosan, in Echinox, nr. 7-8, 1976;
AI. Romascanu, in Luceafarul, nr. 9,1976;
L. Ulici, Prima verba, II, 1978;
N. Manea, Pe contur, 1984;
M. Mincu, in Amfiteatru, nr. 11, 1985;
Tania Radu, in Flacara, nr. 28,1986;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 13,1986;
S. Foarta, in Viata Romaneasca, nr. 8, 1986;
E. Simion, Scriitori, IV;
I. Holban, Literatura subiectiva, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care





Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Tudor Topa

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Tudor Topa





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text