DESPRE STEFAN AUGUSTIN DOINAS de Ovidiu CROHMALNICEANU (Critica)

 

"Aflam de la Etiemble ca Saint-John Perse obisnuia sa citeasca doua ore dictionarul Littre cautand vorbe cu sonuri noi, inainte sa inceapa a scrie ceva Criticul francez aplauda aceasta prealabila nutritie spirituala cu materia prima poetica, respectiv cuvintele, cum spunea Mallarm6. Daca, la noi, gestul n-ar starnj zambete de compatimire, as spune ca-1 vad bine pe Doinas practicand acelasi exercitiu. Tentatia criticii noastre e sa exalte primitivitatea «geniala». Numai asa cultura ajunge sa fie opusa imaginatiei si sensibilitatii. Educarea spiritului e insa un mijloc de a-1 face mai agil. Se poate zbura nu numaidecat in chip prapastios -si imaginatia omului cult poseda aceasta facultate. Pe urma, o sensibilitate ascutita, fara rafinarea simturilor, e greu de conceput. Si cum sa se ajunga aici in afara culturii? Doinas nu citeste oracole inscrise prin zgaraieturi pe pietre, ci cartile de seama ale omenirii. O fi pentru unii un cusur? Poate. Dupa mine, natura aceasta cultivata a poetului va fi decisiva - asa cum voi incerca sa arat - si pentru inclinatiile sale intime, stilistice.

Cat priveste cuvintele mele, si cu ele am bagat de seama ca s-a intamplat in continuare un lucru curios: la inceput, pareau a nutri unul fata de celalalt porniri vorace, agresive. «Clasic» abia astepta sa-1 rupa in bucati pe «romantic», si" el, la randul sau, nu avea alt vis. «Cultura» trada o pofta salbatica sa sfasie si sa infulece «natura». Nazuinta reciproca putea fi usor constatata, "Reflectia intelectuala» maraia furioasa la «lirism», pregatindu-se sa-1 ia in dinti, cum dealtfel si acesta din urma statea gata sa o faca. Poezia nu avea alt inamic mai crancen ca abstractiile si conceptele care nutreau pentru" ea sentimente egale.

Cuvintele «clasic» si «romantic», generatoare, pana la- urma, si ale perechilor celorlalte, isi pierdeau treptat orice noima, fiind folosite cu o prea mare libertate^ Stiam ca ele isi pastreaza un sens, chiar luate intr-o acceptie tipologica, aistorica Totusi, macar situarea in timp a obiectului, asupra caruia se aplica, e necesara, altfel risca sa duca la multe rataciri.

Mi-am amintit ca Doinas s-a numarat printre membrii «Cercului literar din Sibiu», grupare cu o coeziune destul de solida si un program estetic precizat. La inceput, pe «cerchisti» i-a lapropiat initiativa de resuscitare a baladei, gest tipic romantic - am fi indreptatiti sa spunem. Doinas exceleaza in aceasta directie si numeroase asemenea compuneri ale sale, adevarate piese antologice, fara pereche in literatura noastra, au o pronuntata atmosfera germanica, plina de mitologia basmelor si a legendelor nordice: cavaleri pradalnici (RaubritteR) invatati a se lauda cu faptele cumplite pe care planuiesc sa le faca (Crai de GhindA); paduri stapanite de pasari sau arbori incoronati. (Maria-Sa puiul de cuc; Regele, fiul copaculuI); burguri din Tarile-de-Jos, unde mesteri gradinari isi consacra viata obtinerii multivisatului «trandafir negru» (Trandafirul negrU); provocari la tur-niruri, cu urmari funeste, fara ca infruntarea sa fi avut macar loc (Acela-care-nu-se-teme-de-nimiC); vanatori prin codri, sfarsite tragic (Mistretul cu colti de arginT); razbunari teribile, realizate sub forma unor nunti macabre (NuntA); vindecari miraculoase (Balada intrebarii lui ParsifaL) etc.

Daca strabatem corespondenta dintre Radu Stanca si Ion Negoitescu" class="navg">Ion Negoitescu (Un roman epistolaR), descoperim ca ambitiile cerului au fost mai mari si au tins sa se inchege intr-o doctrina, «euphorionismul». Acesta ar fi presupus un cult al prieteniei si artei, ultima inteleasa ca pe o indeletnicire aproape preoteasca, prin devotiunea totala presupusa.

«Cerchistii» se misca intr-o ambianta de inalta spiritualitate, fac lecturi alese si fine (Goethe si Schiiler - mai ales scrierile esteticE), Hebbel, Eichendorf si kleist, Fouque, Adalbert Stifter, Keller, Thomas Mann, Hofmannstahl, Hermann HessE), consuma multa eseistica si critica (Gundolf, Erwin Rhode, Klages, Ortega Y Gasset, Oscar WalzeL). Nu scapa interesului lor nici misticii (Sf. Tereza, Sf. Ion al Crucii, Meister Eckhart, Jacob BohmE). Totul e insotit de frecventarea asidua a filosofilor (Schopenhauer si Nietzsche, Simmei, Husserl si Heidegger, Max Scheller si Nicolas HartmanN). in mare cinste sunt tinuti tragicii greci: Eschyl, Sophocle, Euripide."

(Din volumul Painea noastra cea de toate zilelE)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care

Politica de confidentialitate

 

DESPRE STEFAN AUGUSTIN DOINAS

APRECIERI CRITICE

Opera si activitatea literara Ovidiu CROHMALNICEANU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ovidiu CROHMALNICEANU

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Critica literara

DESPRE STEFAN AUGUSTIN DOINAS

- citeste textul
APRECIERI CRITICE