Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





DESPRE STEFAN AUGUSTIN DOINAS de Ovidiu CROHMALNICEANU (Critica)

 

"Aflam de la Etiemble ca Saint-John Perse obisnuia sa citeasca doua ore dictionarul Littre cautand vorbe cu sonuri noi, inainte sa inceapa a scrie ceva Criticul francez aplauda aceasta prealabila nutritie spirituala cu materia prima poetica, respectiv cuvintele, cum spunea Mallarm6. Daca, la noi, gestul n-ar starnj zambete de compatimire, as spune ca-1 vad bine pe Doinas practicand acelasi exercitiu. Tentatia criticii noastre e sa exalte primitivitatea «geniala». Numai asa cultura ajunge sa fie opusa imaginatiei si sensibilitatii. Educarea spiritului e insa un mijloc de a-1 face mai agil. Se poate zbura nu numaidecat in chip prapastios -si imaginatia omului cult poseda aceasta facultate. Pe urma, o sensibilitate ascutita, fara rafinarea simturilor, e greu de conceput. Si cum sa se ajunga aici in afara culturii? Doinas nu citeste oracole inscrise prin zgaraieturi pe pietre, ci cartile de seama ale omenirii. O fi pentru unii un cusur? Poate. Dupa mine, natura aceasta cultivata a poetului va fi decisiva - asa cum voi incerca sa arat - si pentru inclinatiile sale intime, stilistice.

Cat priveste cuvintele mele, si cu ele am bagat de seama ca s-a intamplat in continuare un lucru curios: la inceput, pareau a nutri unul fata de celalalt porniri vorace, agresive. «Clasic» abia astepta sa-1 rupa in bucati pe «romantic», si" el, la randul sau, nu avea alt vis. «Cultura» trada o pofta salbatica sa sfasie si sa infulece «natura». Nazuinta reciproca putea fi usor constatata, "Reflectia intelectuala» maraia furioasa la «lirism», pregatindu-se sa-1 ia in dinti, cum dealtfel si acesta din urma statea gata sa o faca. Poezia nu avea alt inamic mai crancen ca abstractiile si conceptele care nutreau pentru" ea sentimente egale.

Cuvintele «clasic» si «romantic», generatoare, pana la- urma, si ale perechilor celorlalte, isi pierdeau treptat orice noima, fiind folosite cu o prea mare libertate^ Stiam ca ele isi pastreaza un sens, chiar luate intr-o acceptie tipologica, aistorica Totusi, macar situarea in timp a obiectului, asupra caruia se aplica, e necesara, altfel risca sa duca la multe rataciri.





Mi-am amintit ca Doinas s-a numarat printre membrii «Cercului literar din Sibiu», grupare cu o coeziune destul de solida si un program estetic precizat. La inceput, pe «cerchisti» i-a lapropiat initiativa de resuscitare a baladei, gest tipic romantic - am fi indreptatiti sa spunem. Doinas exceleaza in aceasta directie si numeroase asemenea compuneri ale sale, adevarate piese antologice, fara pereche in literatura noastra, au o pronuntata atmosfera germanica, plina de mitologia basmelor si a legendelor nordice: cavaleri pradalnici (RaubritteR) invatati a se lauda cu faptele cumplite pe care planuiesc sa le faca (Crai de GhindA); paduri stapanite de pasari sau arbori incoronati. (Maria-Sa puiul de cuc; Regele, fiul copaculuI); burguri din Tarile-de-Jos, unde mesteri gradinari isi consacra viata obtinerii multivisatului «trandafir negru» (Trandafirul negrU); provocari la tur-niruri, cu urmari funeste, fara ca infruntarea sa fi avut macar loc (Acela-care-nu-se-teme-de-nimiC); vanatori prin codri, sfarsite tragic (Mistretul cu colti de arginT); razbunari teribile, realizate sub forma unor nunti macabre (NuntA); vindecari miraculoase (Balada intrebarii lui ParsifaL) etc.

Daca strabatem corespondenta dintre Radu Stanca si Ion Negoitescu" class="navg">Ion Negoitescu (Un roman epistolaR), descoperim ca ambitiile cerului au fost mai mari si au tins sa se inchege intr-o doctrina, «euphorionismul». Acesta ar fi presupus un cult al prieteniei si artei, ultima inteleasa ca pe o indeletnicire aproape preoteasca, prin devotiunea totala presupusa.



«Cerchistii» se misca intr-o ambianta de inalta spiritualitate, fac lecturi alese si fine (Goethe si Schiiler - mai ales scrierile esteticE), Hebbel, Eichendorf si kleist, Fouque, Adalbert Stifter, Keller, Thomas Mann, Hofmannstahl, Hermann HessE), consuma multa eseistica si critica (Gundolf, Erwin Rhode, Klages, Ortega Y Gasset, Oscar WalzeL). Nu scapa interesului lor nici misticii (Sf. Tereza, Sf. Ion al Crucii, Meister Eckhart, Jacob BohmE). Totul e insotit de frecventarea asidua a filosofilor (Schopenhauer si Nietzsche, Simmei, Husserl si Heidegger, Max Scheller si Nicolas HartmanN). in mare cinste sunt tinuti tragicii greci: Eschyl, Sophocle, Euripide."

(Din volumul Painea noastra cea de toate zilelE)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2021 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

DESPRE STEFAN AUGUSTIN DOINAS


APRECIERI CRITICE



Opera si activitatea literara Ovidiu CROHMALNICEANU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ovidiu CROHMALNICEANU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Critica literara

DESPRE STEFAN AUGUSTIN DOINAS

- citeste textul
APRECIERI CRITICE