Schita proiectului de redactare a prezentarii generale
- "Roman istoric in care documentarul se intrupeaza in oameni, in institutii, in datine", "poate fi socotit ca una dintre cele mai stralucite realizari ale epicii noastre nationale", "vast univers epopeic", "
Fratii Jderi reprezinta una din sintezele cele mai inchegate ale artei sadoveniene", " pornind de la cunoasterea izvoarelor istorice, d. Mihail Sadoveanu izbuteste sa se ridice deasupra datelor materiale, sa le invaluie intr-o atmosfera de irealitate legendara, sa le dea un suflet si o poezie () atmosfera de vraja " (Pompiliu ConstantinescU)
"Fratii Jderi" - eseu semnat de Edgar Papu in volumul "Din luminile neamului"
Conspect
- "acea grandioasa lucrare" - "rod al pamantului din bogata tarina sadoveniana";
- "roman istoric", dar si "epopee", "cronica", "legenda";
- "toate genurile si toate categoriile artei se incruciseaza sau se impletesc intr-insul": - frumosul; - gingasul; - sublimul; - tragicul; - grotescul; - ton ritual si oracular; - tonul umoristic;
- "vibrant poet imnic", un umor subtil;
- "motivul drumului la Sadoveanu";
- "un poet al naturii" / "o adevarata conceptie antropologica la Sadoveanu" / "cosmomorfism al omului";
- "poet al naturii" / natura reprezinta "randuiala firii";
- felul de viata (al oameniloR) - "reproducerea la scara umana a formelor naturii".
"Titlul "Fratii Jderi" ne indica acea pluralitate familiala cu reminiscente gentilice, proprie epopeii inceputurilor. insusi numarul de cinci al Jderilor aminteste de cifra, cat si de legaturile de rudenie ale personajelor dintr-o batrana si celebra epopee, si anume cei cinci frati Pandava din "Mahabharata" indiana."
- " o rapsodie a pamantului Moldovei, acest loc "imbelsugat si desmierdat", unde, la treier, boabele de grau se desfac "grele si tari cu un sunet de sticla" si unde albinele fac "un fel de ceara care nu se gaseste nicaieri pe lume", o ceara verzuie cu o mireasma ametitoare"
- "in sfarsit, si in "Fratii Jderi" exista un echivalent al registrului zeiesc, care mana evenimentele ca in epopeile antice".
CARACTERIZARE: PERSONAJUL STEFAN CEL MARE Persoana lui Stefan cel Mare - in "registru zeiesc" -; "Stefan - Voda, a carui faptura tutelara se face pretutindeni simtita".
"Portretul sau fizic este sumar schitat, insistandu-se asupra privirii sale taioase, ca o expresie a fortei morale pe care o degaja. in schimb, dimensiunile formidabilei sale personalitati se afla in efectul pe care prezenta sa il produce in constiinta celorlalti. Stefan cel Mare se construieste, astfel, urias pe calea rasfrangerilor. Acest joc de rasfrangeri pleaca de la demnitarii sai, care, desi mai inalti decat el, pareau ca-1 privesc "de jos in sus", pana la multimea nemasurata a poporului care, ingenuncheata in fata lui, nu indraznea sa-1 priveasca. Aici, Sadoveanu exprima magistral fiorul emotiei colective, care ajunge pana la gradul freneziei, cu ecouri viscerale." "Dar nu numai in aparitia stralucirii sale domnesti, ci si in momentele sale de interiorizare, de reculegere, de intristare se creeaza impresia unei atmosfere rituale desprinse dintr-insul, modelandu-se doar din simple rasfrangeri, din antecen-dente, din semnificatii mute conturul unei figuri exceptionale". (Edgar Papu, voi. "Din luminile veacului").
Recapituland:
- portret inspirat din cronica lui Gr.Ureche, explica supra-numele din cronica "sveti" - Sfantul Stefan, sugerand ca are calitati ce tin de miracol si amintind ca a fost inchinat, de copil, la Muntele Athos, ca are "legamant sfant"; in popor se credea ca are un cal nazdravan si un semn sfant ca o pecete pe bratul drept; intre istorie si legenda;
- pare o figura enigmatica si, adesea, pare mahnit din motive tainuite; este cuvios, cerceteaza icoana inainte de a porni la batalie si, de acolo, pare a primi raspuns pentru felul in care va conduce batalia: cineva il compara cu un arhanghel eroic, care, ucigand balaurul, 1-a invins pe Satana; om al Renasterii;
- un mare patriot, curajos, drept, justitiar, ridica razasimea la demnitate sociala;
- un mare ctitor de asezaminte ortodoxe;
- un intelectual cu constiinta istoriei, in vremea sa, in manastiri si la cancelaria domneasca, se pune temelia istoriografiei romanesti;
- a iubit frumusetea sub toate formele;
- da impresia, in popor, ca, prin venirea sa in scaunul Moldovei, s-au schimbat stihiile;
- face ordine in tara, intareste legile ("Au fost taiati lotri si s-au linistit drumurile"); a inlaturat coruptia ("negutatorii nu mai au de nicaieri sminteala. Iar dregatorii domnesti sunt mai putin erasi de cat inainte vreme, avand ceva mai multa truda");
- "cel mai cinstit si cel mai harnic domnitor", "strasnic la manie";
- figura monumentala;
- figura iluminata;
- personaj sublim: produce admiratie, dar si infricosare / ca procedeu de caracterizare : este necontenit prezent in roman, caci este permanent rasfrant in constiinta celorlalti /apropiat, afectuos cu oamenii simpli (scena semnificativa de Ia hramul Sf. Manastiri Neamt, ctitorita de DomN);
- diplomat, atent Ia politica externa, cultivat, cunoscand limbi straini - un reprezentant al Renasterii / in literatura - personaj romantic;
- portretul se contureaza, mai ales din descriere, din comentariile celorlalte personaje si ale autorului;- apare ca prezenta coplesitoare in unele episoade, la Manastirea Neamt, la vanatoare, condus de fratii Jderi si de Manole Comisul, dar cu adevarat monumental si cu puteri iesite din comun ("sfant"), in batalia de la Vaslui;
- deduce ca el este "dosarele" unei epoci pe care a si creat-o.
Geneza romanului: cronica lui Ureche, a lui Necule, scrierile lui Alecsandri, Delavrancea, N.Iorga; el insusi a scris monografia "Viata lui Stefan cel Mare" -medievalismul romanesc; - tiparit: 1935 - 1942.
G. Calinescu, in "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent", il situeaza pe Sadoveanu, in capitolul "Tendinta nationala", alaturi de "Samanatorul, St.O.Iosif, O.Goga, N.Iorga, ILGarleanu, G.Sandu Aldea, I.Agarbiceanu, alti scriitori."
"Suntem intr-o era idilica, de o fericire mitica, in care voievodul, ca un semizeu, calauzeste noroadele cu puteri in cer si pe pamant".
