Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Elemente mitice :: Baltagul de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Baltagul
Romanul Baltagul valorifica unul dintre cele patru mituri nationale mentionate de George Caiinescu in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent (mitul transhumantei, al Zburatorului, al creatorului si al dacismuluI), reprezentat de balada Miorita, care contine si cele doua versuri devenite motto al romanului: Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cane". Sursa de inspiratie o constituie, se pare, o varianta descoperita in satul Goesti, in apropierea locului natal al autorului, intitulata Cantecul Mioarei, care contine o serie de similitudini cu continutul romanului: ciobanul este cautat atat de mama, cat si de iubita sa; dialogul cu ciobanii raufacatori este mai amplu; maicuta batrana ii interogheaza pe vinovati cu privire la soarta fiului ei; ciobanasul ucis apare in visul oitei nazdravane. Astfel, romanul devine, in conceptia lui Caiinescu, o continuare a Mioritei, Vitoria fiind un substitut al maicutei batrane, iar alegoria nunta-moarte fiind inlocuita cu ceremonialul inmormantarii lui Nechifor Lipan. Celelalte paralelisme sunt evidente: existenta a trei ciobani, invidia si complotul in vederea uciderii celui mai bogat, existenta cainelui barbat" etc. O alta influenta a baladei populare consta in atitudinea in fata mortii: ca si ciobanasul moldovean, Vitoria nu se lamenteaza la descoperirea ramasitelor sotului ei, ci impresioneaza prin stapanire de sine si interiorizare a durerii, din care nu razbate decat numele de alint al lui Lipan -"Gheorghita, intr-un racnet aprig. Eroina accepta moartea ca pe un dat firesc, considerand-o nu un punct final, ci o extensie a vietii intr-o alta dimensiune temporala, unde defunctul se va integra si isi va gasi linistea in urma ritualului funerar.



Teza lui Caiinescu este combatuta de o serie de critici. Ion Negoifescu considera ca Sadoveanu nu preia din balada decat datele epice, indepartandu-se de semnificatiile mitice si de lirismul metafizic al Mioritei. De asemenea, Nicolae Manolescu sustine ca lumea pastorala a lui Sadoveanu difera fundamental de cea a Mioritei prin spiritul intreprinzator, de esenta burgheza, care o ajuta pe Vitoria sa-si atinga scopul cu succes.

Aspectele mitice nu se rezuma insa la similitudinile cu balada populara, ele fiind de o diversitate surprinzatoare si asociind traditii romanesti cu mituri universale.

Pregatirea pentru drum a Vitoriei are un caracter ritualic, ca si in cazul lumii antice: ea posteste, se spovedeste si se impartaseste, se inchina la icoanele Maicii Domnului si Sfintei Ana, face daruri bisericii, isi lasa in buna randuiala gospodaria, isi duce fata la manastire si porneste la drum, cu convingerea ca a respectat datina si ca va duce totul la bun sfarsit.

Calatoria are un caracter inifiatic pentru Gheorghita, care se va maturiza in urma experientei mortii tatalui, al carui rol se pregateste sa si-l asume (chiar numele pe care il poarta este numele de botez al tatalui sau, pe care acesta si-l schimba din cauza unei boli, cand este vandut" pe fereastra si rebotezat cu numele de NechifoR). Un rol important il are priveghiul tatalui in rapa, echivaland cu o coborare in lumea lui Hades (zeul mortii la anticii grecI). Acest gest are o dubla functie: respectarea unor legi nescrise care ii vor permite lui Nechifor Lipan sa se integreze in ordo universalis (ordinea universala) si familiarizarea lui Gheorghita cu un aspect fundamental al existentei - moartea, a carui intelegere il va ajuta sa se initieze in ordo rerum (ordinea lucruriloR).

Un alt tip de calatorie va intreprinde Nechifor Lipan. Initial un calator obisnuit, evoluand in planul realitatii montane, plecat la Dorna sa vanda oi, devine un calator catre lumea de dincolo, care transmite mesaje exclusiv prin intermediul visului. El este un erou mitic al marii calatorii", pe care o va parcurge ajutat de randuielile indeplinite pas cu pas de Vitoria.



Vitoria poate fi asociata cu Penelopa, prin credinta nestramutata in sotul ei, pe care nu i-l poate lua nici o Circe (femeia cu ochi verzI), Nechifor Lipan este un Ulise, plecat insa intr-o calatorie fara intoarcere, spre Campiile Elizee, iar Gheorghita - un Telemac caruia ii lipseste maturitatea pentru a pleca singur in cautarea tatafui sau.

Alexandru Paleologu gaseste corespondente intre personajele si scenariul din Baltagul si mitul egiptean al lui Isis si Osiris. Osiris este zeul pamantului, cel care ii invata pe locuitorii Vaii Nilului sa cultive ogoarele, iar Isis este sofia sa si mama lui Horus. Trupul lui Osiris este dezmembrat in paisprezece bucati de fratele sau, Seth, prin viclesug si raspandit in toata tara Egiptului. Isis gaseste fragmentele, reintregeste trupul sotului ei, il unge cu uleiuri scumpe si ii reda viata vesnica prin intermediul unor vraji. in cautarile ei este ajutata de cainele Anubis, devenit simbol al calauzei divine care ii conduce pe morti in Infern, devorandu-i pe cei vinovati dupa judecata lui Osiris. La varsta maturitatii, Horus il cauta si il pedepseste pe Seth si preia rolul detinut anterior de tatal sau, acela de stapan absolut al pamantului.

Numele personajelor au, de asemenea, valente mitice. Vitoria semnifica triumful dreptatii, Gheorghita provine de la Sf. Gheorghe, invingatorul balaurului (metafora a intentiei criminalE), iar Nechifor este corespondentul grecescului Nike-foros, care se traduce prin purtatorul de biruinta".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate



});

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.