Warning: session_start(): open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php54/sess_4cjrrkvcbb4dr1j5p97n9h8bs3, O_RDWR) failed: No space left on device (28) in /home/svadan37/public_html/autorii/scriitori/mihail-kogalniceanu/rolul-de-indrumator-al-lui-mihail-kogalniceanu.php on line 2

Warning: session_start(): Cannot send session cache limiter - headers already sent (output started at /home/svadan37/public_html/autorii/scriitori/mihail-kogalniceanu/rolul-de-indrumator-al-lui-mihail-kogalniceanu.php:2) in /home/svadan37/public_html/autorii/scriitori/mihail-kogalniceanu/rolul-de-indrumator-al-lui-mihail-kogalniceanu.php on line 2
Rolul de indrumator al lui Mihail Kogalniceanu : Mihail KOGALNICEANU
Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Rolul de indrumator al lui Mihail Kogalniceanu despre Mihail KOGALNICEANU


- Dacia literara -







Mihail Kogalniceanu (1817-l891), prozator, memorialist, indrumator cultural si literar. Se naste la Iasi. Studiaza in particular in pensioanele franceze din capitala Moldovei, apoi in Franta si Germania.

La varsta de 20 de ani, cand se reintoarce de la studii, este numit aghiotant domnesc si incepe o intensa activitate cultural-literara, cu finalitate politica. Profesor la Academia Mihaileana din Iasi, tine memorabilul Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala (1843). Este cel dintai care aduna cronicile moldovenesti (Letopisetele Tarii MoldoveI) si le tipareste. Intr-o a doua editie le integreza si pe cele muntenesti.




In anul 1840 scoate revista Dacia literara, al carui program este decisiv pentru orientarea literaturii timpului. In 1848 participa la miscarea revolutionara de la Iasi si trebuie sa se refugieze in Bucovina. Dupa inceperea razboiului Crimeei, simtind momentul favorabil, tipareste Steaua Dunarii, care face propaganda pentru unirea Principatelor si are un mare rasunet in randul tinerilor. Deputat in Divanul Ad-hoc (1857), domina adunarea prin energia, cultura si stalucitul talent oratoric.

Dupa infaptuirea Unirii, este prim-ministru in timpul domniei lui Al.I. Cuza. Ca ministr de externe pledeaza pentru cauza Romaniei la Congresul de la Berlin (1878). In ultima parte a vietii este ambasador plenipotentiar la Paris, si presedinte al Academiei Romane.





Mihail Kogalniceanu a avut o contributie importanta atat la infaptuirea actului Unirii Principatelor, precum si in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cand a fost prim-ministru si a determinat elaborarea unor reforme democratice, cum ar fi: secularizarea averilor manastiresti, improprietarirea taranilor, reorganizarea invatamantului si dezvoltarea teatrului, a publicatiilor culturale si a literaturii. Elaboreaza legi, scrie tratate de istorie, intemeieaza, impreuna cu Nicolae Balcescu, revista Magazin istoric pentru Dacia, unde sunt publicate, pentru prima data, cronicile moldovenesti, care au avut un rol covarsitor in dezvoltarea istoriografiei si literaturii romane.

Mihail Kogalniceanu se inscrie in istoria literaturii romane prin cateva povestiri si schite evocatoare, ca: Iluzii pierdute, Fizionomia provincialului la Iasi, Tainele inimii (un proiect de roman nefinalizaT), Doua femei impotriva unui barbat, Noul chip de a face curte si alte cateva, insa nemuritor ramane prin inspiratul Program al Daciei literare, denumit de autor Introductie.

Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul teoretic Introductie, redactat de Mihail Kogalniceanu si publicat in primul numar al revistei, in 1840.

La inceput articolul axat pe evidentierea necesitatii unei literaturi originale si nationale, Kogalniceanu prezinta activitatea gazetelor romanesti aparute anterior, fata de care Dacia literara, urmareste sa aduca un suflu nou, sugerat si de titlul revistei. Se respinge coloratura locala si amestecul politicului, revista adresandu-se scriitorilor romani de pretutindeni, pentru a publica scrieri originale: „ o foaie dar, care, parasind politica s-ar indeletnici numai cu literatura nationala, foaie care, facand abnegatie de loc, ar fi numai o foaie romaneasca, si prin urmare s-ar indeletnici cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune, aceasta foaie, zic, ar implini o mare lipsa in literatura noastra. O asemenea foaie ne vom sili ca sa fie Dacia literara.”

Autorul traseaza in continuare si cateva pretentii de natura etica si estetica, de indrumare si perspectiva: Dacia, “ afara de compunerile originale ale redactorilor si conlucratorilor sai, va primi in coloanele sale cele mai bune scrieri ce ca gasi in deosebitele jurnaluri romanesti.”

Ideea unitatii culturale a romanilor este afirmata, cu subtilitate, chiar mai inainte de realizarea ei politica si geografica: “Asadar foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturii romanesti in carele, ca intr-o oglinda, se vor vedea scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau.”



Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

- intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic: “Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.” ( ii anticipeaza pe criticii literari Constantin Dobrogeanu-Gherea, Garabet Ibraileanu si Titu MaiorescU);

- afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane: “ Talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.”;



- combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: “ Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omora in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. […] Traductiile insa nu fac o literatura.”;

- promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romantica: “ Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.”;

In incheierea articolului-program, autorul anunta structura revistei (cele patru partI).

Primii nostrii scriitori moderni se afirma in cadrul curentului national de la Dacia literara. Ideile enuntate in articolul-program si promovate de revista se reflecta in literatura romana de la mijlocul secolului al XIX-lea, in scrieri din toate provinciile romanesti.

Prin precizarea surselor de inspiratie / a temelor literare in ultimul punct al articolului, dar si prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului ( aspiratia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale si a folclorului, imbogatirea limbii literare prin termini populari, arhaici, sau regionalI), aceasta devine un manifest literar ( manifest literar – text cu valoare de document pentru inceputul unei miscari literare/a unui curent literar, prin care se afirma o noua conceptie literara, de obicei, in mod polemic fata de miscarea anterioara.).

Indemnul lui Mihail Kogalniceanu ca scriitorii sa se inspire cu predilectie din trecutul nostru istoric a fost urmat de:

Costache Negruzzi in elaborarea nuvelelor Sobieski si romanii si Alexandru Lapusneanu;
Alexandru Odobescu, in nuvelele Mihnea Voda cel Rau si Doamna Chiajna;
Vasile Alecsandri, cu drama Despot Voda;
Bogdan Petriceicu Hasdeu, in Razvan si Vidra;
Aceste carti pot fi exemple concludente si pentru indemnul la originalitate. De asemenea, in acea perioda s-au conturat majoritatea speciilor si genurilor literare in cultura noastra, ele ramanand determinate pana in vremurile noastre. In perioada respectiva, insusi Mihail Kogalniceanu incearca sa puna bazele romanului romanesc, prin Tainele inimii, care ramane insa nefinalizat. Nicolae Filimon scrie adevaratul roman social romanesc: Ciocoii vechi si noi (1862).

In aceeasi perioda intalnim si elemente de pastel, in Zburatorul, de Ion Heliade-Radulescu, ori Pastorul intristat, de Vasile Carlova. Aceasta specie este cultivata cu predilectie de Vasile Alecsandri, in ciclul Pasteluri.

Apare pentru prima data satira la Grigore Alexandrescu, in Satira si tot el pune bazele fabulei.

Bardul de la Mircesti este intemeietorul propriu-zis al teatrului romanesc, fiind renumit pentru comediile Chirita in provintie si Chirita la Iasi.

Creatiile artistice pasoptiste duc la modernizarea rapida a literaturii noastre, dar si la unificarea ei pe plan national.

Revista a fost interzisa de cenzura, dar spiritul ei a fost continuat de revistele Arhiva romaneasca si Propasirea, avandu-l ca principa animator pe Mihail Kogalniceanu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2022 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.









Warning: Unknown: open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php54/sess_4cjrrkvcbb4dr1j5p97n9h8bs3, O_RDWR) failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/cpanel/php/sessions/ea-php54) in Unknown on line 0