Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Mihai UNGHEANU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 17 mart. 1939, Slobozia Veche, jud. Ialomita.

Critic si istoric literar.

Fiul lucratorului CFR Ion Ungheanu si al Anei (n. Ardeieanu), ambii de origine transilvaneana. Studii primare si medii in orasul natal (1945-1955); absolvent (1963) al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti. Colaborator (1963-1965) al Vietii studentesti si al Scanteii tineretului, e apoi redactor la Ramuri (Craiova, 1964-1966), la sectia culturala a Scanteii tineretului (1965-1967), seful sectiei cultura a aceluiasi ziar (1967-1968), sef al sectiei critica si secretar responsabil de redactie la Luceafarul (1968-1969), de unde demisioneaza. Intre 1970 si 1972, redactor {^Contemporanul, iar intre 1972 si 1974 seful sectiei culturale la Scanteia tineretului; demisioneaza din nou pentru a reveni (1974) la Luceafarul, ca redactor-sef adjunct. Debuteaza in rev. Ramuri (1965) la "cronica literara", colaborand, in afara de rev. si ziarele in redactia carora a lucrat, si la Romania literara, Viata Romaneasca, Astra, Cronica, Familia, Flacara, Convorbiri literare. A publicat voi. de critica si istorie literara (Campanii, 1970; Padurea de simboluri, 1973; Marin Preda. Vocatie si aspiratie, 1973; Arhipelag de semne, 1975; Lecturi si rocade, 1978; Scriitori de la miezul noptii, 1996), o carte de Interviuri neconventionale (1982) si a ingrijit ed. din Ibraileanu si Iorga, precum si o antologie a criticii despre Marin Preda. Premiul de critica al rev. Arges (1970), Premiul UTC (1973), Premiile de critica ale Asoc. Scriitorilor din Bucuresti pe 1973 si 1978. Spirit polemic si partizan, UNGHEANU este un critic cu marcante propensiuni, spre istoria literara, chemata ca model, instituita in reper predominant.



Un "puritan" al criticii noastre s-a vrut U.: oricat de larga ar fi intelegerea sa, tonul e dominat de o mare energie, iar de sub stofa aspra (nelipsita, tocmai de aceea, de o anumita frumusete, cu toate ca stilul nu e preocuparea cea mai importanta a autorului) se ghiceste un spirit polemic ce rabufneste, surprinzator, in mijlocul celei mai elaborate demonstratii. Criticul are acea doza de fanatism al profesiunii sale ce transforma un oficiu intr-o misiune: "[ ] orice cronica [literara, n. n.] e un document public"; "criticul n-are dreptul sa uite!"; "un critic este prin definitia profesiei un intransigent"; "Un critic trebuie sa aiba sentimentul istoricitatii si, cand persoana sa a fost modelata de conjuncturi, el trebuie sa aiba curajul de a face din ea un document"; " un critic adevarat are datoria sa fie mare si in eroare" (Campanii, 1970). "Biblia" pe care jura ii cuprinde pe toti "profetii": de la Maiores-cu la Ibraileanu, de la Iorga la Lovinescu, Calinescu si Vianu, periodic revizuiti, nu fara delimitari. S-a remarcat frecventa metaforei militare in limbajul lui U., incepand de la titluri ("campanii", "turnire", "trasoare", "rocade"): mai important este de semnalat faptul ca, aplicandu-se mai ales asupra a ceea ce, conventional, se numeste "mostenire literara", el intelege sa nu abandoneze armele criticului. Viziunea sa asupra istoriei literare devine astfel aceea a surprinderii unui camp de lupta unde se infrunta tendintele cele mai diverse: un finalism imanent da miscare cadrului. Nici unul din gesturile sociale sau strict literare ale autorilor discutati nu are, in imaginea data de U., valentele gratuitatii spiritului; toate sunt, deopotriva, dictate de scopuri ce devin vizibile in dispozitia desenata de critic. El nu intarzie sa nuanteze, si nu de putine ori se desluseste in scrisul sau intentia revizuirilor la scara istoriei literare. De multe ori, aceste distingo-uri vizeaza destramarea unor aliante sau paralelisme si constituirea altora (in plan ideal, evident, caci e vorba de idiosincraziile, diferentele ideologice sau simpatiile si asemanarile de conceptie intre diversi critici, dintre cei mai mari ai literaturii noastre). Aceasta atitudine are in ea ceva utilitar: chiar daca autorului nu-i este deloc inaccesibila speculatia, demersul sau e caracterizat in ultima instanta de o anumita doza de pragmatism. Limbajul in care ei se expliciteaza are de aceea notele unui "regim al urgentei" (Lucian Raicu): este concis, taios, aspirand la formularea exacta. Factura "ideologica" a scrisului sau n-a scapat observatorilor; ea este cea care da dominanta activitatii critice a lui UNGHEANU . Dupa Campanii (1970), cartea unui debut foarte semnificativ, volumul cu titlul baudelaireian padurea de simboluri (1972) ia in discutie, in cate unul sau mai multe studii si articole (o parte reproduse din primul volum) nume de cea mai mare rezonanta) Hasdeu, Maiorescu, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Iorga, Ibraileanu, Sadoveanu, Rebreanu, Lovinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Calinescu, Cioculescu, Voiculescu s.a.). Cu Arhipelag de semne (1975) inregistram o mai decisa cuprindere in sumar a comentariului critic al actualitatii literare (nu lipseste o sectiune de polemica propriu-zisa). Acest fapt se converteste in Lecturi si rocade (1978) intr-o deliberata recenzare a acelor carti de critica si istorie literara care ii
au in centru pe marii inaintasi, asa incat, daca ar fi sa se discute la autorul nostru un binom aplicat de el insusi, s-ar putea numi in UNGHEANU un critic de "vocatie" a carui aspiratie este istoria literara (sau, cum vrea chiar el, un critic avand "sentimentul istoricitatii"). Un loc aparte ocupa intre cartile sale volumul Marin Preda, vocatie si aspiratie (1973), monografie a unei opere, dar si incercare de descriere a unei mai complexe fenomenologii a creatiei, totodata una dintre primele analize sistematice si ample dedicate unui scriitor in viata de catre critica noastra contemporana. La sfarsitul anilor 70 si la inceputul deceniului urmator, UNGHEANU s-a aflat in centrul dezbaterii despre "protocronism" (declansata de unele teze ale lui Edgar Papu cuprinse in volumul sau Din clasicii nostri), devenind unul din sustinatorii ei ferventi. Structurarea intrebarilor si selectia interlocutorilor din cartea sa de interviuri (Interviuri neconventionale, 1982) ilustreaza implicit (dar nu numai), optiunile si adeziunile criticului.

OPERA

Campanii, Bucuresti, 1970; Padurea de simboluri, Bucuresti, 1973; Marin Preda, vocatie si aspiratie, Bucuresti, 1973; Arhipelag de semne, Bucuresti, 1975; Lecturi si rocade, Bucuresti, 1978; Interviuri neconventionale. Bucuresti, 1982; Exactitatea admiratiei, Bucuresti, 1985; Fiii risipitori (Noi si secolul XX), Bucuresti, 1988; Rastalmacirea lui Tepes: "Dracula" -un roman politic, Bucuresti, 1992; Scriitorii de la miezul noptii. Galati, 1996.

REFERINTE CRITICE

Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 11, 1970; N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 35, 1970; L. Raicu, in Romania literara, nr. 39, 1970; C. Stanescu, Poeti si critici, 1972; L. Raicu, Structuri literare, 1973; Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 7, 1973; V. Cristea, in Luceafarul, nr. 36, 1973; Al. Dobres-cu, in Convorbiri literare, nr. 7, 1973; M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 14, 1973, N. Manolescu, in Romania literara, nr. 8, 1973; idem, in Romania literara, nr. 36, 1973; C. Dimisianu, Valori actuale, 1974; M. Nitescu, Repere critice, 1974; V. Ardeleanu, Opinii, 1975; G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 23, 1975; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 13, 1975; M. Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; M. Mincu, in Amfiteatru, nr. 2, 1976; L. Raicu, Critica -forma de viata, 1976; Alex. Stefanescu, Preludiu, 1977; M. Iorgulescu, Scriitori; E. Simion, Scriitori;?. Mareea, in Romania literara, nr. 6, 1979; G. Grigurcu, Critici romani de azi, 1980; M. Iorgulescu, in Flacara, nr. 30, 1981; I. Purcaru, in Flacara, nr. 30, 1981; FI. Manolescu, in Contemporanul, nr. 11, 1983; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 31, 1985; Ilie Badescu, in Luceafarul, nr. 10, 1989; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 14, 1989; Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr. 1, 1997.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Mihai UNGHEANU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mihai UNGHEANU



Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text