DRAGAN Mihai, se naste la 6 dec. 1937, comuna Vitsoara, judetul Bacau - moare in 1 nov. 1993, Iasi.
Critic si istoric literar.
Fiul lui Neculai Dragan si al Elenei (n. Stoian), agricultori. Liceul la Tirgul Ocna (absolvit in 1955); Facultatea de Filologie a Univ. din Iasi (licenta in 1960). Dr. in filologie (1972). Conf. univ. la Univ. "Al. I. Cuza" din Iasi (1975).
Debuteaza in revista lasul literar (1958).
Colaboreaza la Convorbiri literare. Cronica, Manuscriptum, Ateneu (unde tine o cronica a editiilor) etc. Conduce seria "Eminesciana" la Editura Junimea din Iasi. A publicat volum Aproximatii critice (1970), monografiile
G. Ibraileanu (1971) si B.P. Hasdeu (1972). Reactii critice (1973), Lecturi posibile (1978), Mihai Erninescu (III, 1982-l986), Clasici si moderni (1987). A editat si prefatat scrieri de B. P. Hasdeu", M. Erninescu,
V. Alecsandri,
M. Sadoveanu. G. Ibraileanu,
Pompiliu Constantinescu. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972); Premiul Asoc. Scriitorilor din Iasi.
Domeniul preferat al lui
Mihai Dragan il constituie critica criticii si a istoriei literare, discipline considerate, in traditie calinesciana, inseparabile.
Cu debutul editorial, Aproximalii critice (1970), Mihai Dragan se reclama de la un patronaj spiritual maio-rescian.
T. Maiorescu - "un simbol al criticii", cum il numeste in Reactii critice (1973) - este aparat cu fervoare justitiara (nu si vindicativa) de detractorii anilor '. O filiatie strinsa intre mentorul Junimii si criticul Vietii Romanesti ni se propune in micromonografia G. Ibraileanu (1971); pina si B. P. Hasdeu, in studiul ce ii dedica (1972), apare partial asimilat maiores-cianismului. Reflexe indepartate ale aceleiasi ascendente se recunosc in conduita critica a lui Mihai Dragan prin dezavuarea modernitatii literare programatice (Aproximatiicritice), a sincronizarii factice a metodelor critice (Mihai Erninescu, I, 1982) sau a betiei de cuvinte, a imposturii si a carentelor etice ale unor veleitari (Reactii critice), in Lecturi posibile (1978), autorul se lupta cu prejudecata unui T. Maiorescu, "cri-ticcultural",intari tainvoluntarsidejustificari-le istorico-culturale pe care Mihai Dragan le opune acuzelor ideologice in volumul din 1970.1 se descopera acum lui Maiorescu, nu fara exagerari, virtuti estetic-teoretizante sistematice, modernitate critica in propensiunea spre problemele de limbaj ale literaturii etc. Tot acum, G. Ibraileanu este sustras influentei lui C. Dobrogea-nu-Gherea si transferat sub tutela maiores-ciana: formula "criticii totale", centrata pe dezideratul estetic, ar purta o vadita amprenta a seflilui Junimii.
Ca istoric literar, Mihai Dragan scruteaza portretul psihologic dincolo de opera cercetata. Ibraileanu, spre pilda, e prezentat mai putin prin finalizarile critice, cit prin fondul de idei si intentii care le-au generat. La B. P. Hasdeu il atrage "contradictia" intre pozitivismul riguros si "romantismul involburat", tocmai pentru ca Mihai Dragan nu crede in "contradictii". Eforturile de "rezolvare" ramin, in chip firesc, superflue. Studiile eminesciene (I-II, 1982-l986) asupra perioadei de formare a marelui poet sint putin relevante. Mihai Dragan este mai sensibil la domeniul ideii, al opiniei, decit la literatura propriu-zisa. Refuzind pedanteria amanuntelor, pletora chestiunilor colaterale - biografism, izvorism, fragmentarism -, respinge in egala masura carentele sub raport documentar sau improvizatia eseistica. Scriitura sa e sobra, arida, doar pe alocuri virulenta si pamfletara (Reactii critice).
OPERA: Aproximatii critice. Iasi, 1970; G. Ibraileanu, Bucuresti, 1971; B. P. Hasdeu, Iasi, 1972; Reactii critice, lasi, 1973: Lecturi posibile. T. Maiorescu, G. Ibraileanu, Iasi, 1978; Mihai Erninescu. Interpretari, I-II, lasi, 1982-l986; Clasici si moderni. Bucuresti, 1987. |
ng="1" bgcolor="#D9EDFF">
REFERINTE CRITICE: Al. Andriescu, in Cronica, nr. 17, 1972; M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 26, 1972; idem, in Romania literara, nr. 17, 1974; L. Leonte, in Cronica, nr. 22, 1974; M. Mincu, in Amfiteatru, nr. 9, 1976; Gh. Bulgar, in Romania literara, nr. 33, 1982; N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 24,25,1982; C. Trandafir, in Ateneu, nr. 2,1982; C. Barbu, in Ramuri, nr. 2, 1983; I. Cheie-Pantea, in Orizont, nr. 3, J 983; . Gutan, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1983; V. Cutitaru, in Convorbiri literare, nr. 6,1985: Gh. Bulgar, in Romania literara, nr. 48, 1987; I. Cheie-Pantea, in Orizont, nr. 24, 1987; Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, nr. 11, 1987; I. Holban, in Cronica, nr. 45, 1987; N- Manolescu, in Romania literara, nr. 21,1987; Al. Piru, in Flacara, nr. 18, .
|