STERIAN Margareta (numele la nastere: Margareta Vainberg), se naste la 16 mart. 1897, Buzau- moare in .
Poeta si traducatoare.
Fiica lui Iancu Vainberg, comerciant, si a Aureliei (n. losif).
Sotia lui Paul Sterian . Dupa absolvirea Scolii evanghelice din Bucuresti (prof. de limba romana,
Ioan Slavici ), studii de pictura si arta decorativa la Acad. Ranson din Paris, in paralel cursuri de istoria artei la Fxole du Louvre (1926-l929). in 1937 expune in cadrul Expozitiei internationale a artelor si industriei (Paris), atribuindu-i-se medalia de bronz pentru pictura. Diploma de onoare pentru lucrari de ceramica la Praga (1962).
Debutul editorial in 1945: Poezii. Paralel cu o intensa activitate de pictor, ceramist si artist-decorator, publica volum Poeme (1969), Evocari de calatorie (1971), Castelul de apa (roman, 1972), Soare difuz (poeme, 1974), Din petece colorate (proza, 1977), Poeme. Imagini. Proze (1977), Oblic peste lume (proze, 1979), Poeme (1983)i Ecran (1985), Culorile cintecului (1984). Antologia intitulata Poezii (1988) aduce o nota grava, reflexiva. Viata prin hublou (1986) contine schite de rememorare a virstei juvenile. O prodigioasa activitate de traducator din literaturile americana, engleza, irlandeza, poloneza, japoneza intregeste un atragator profil poetic ce se manifesta plenar si cu uneltele prozei. Prin Poemele lui Walt Whitman (1945) si Antologia poesiei americane moderne (1947) a deschis cai fertile de acces lirismului autohton.
Cunoscuta indeosebi ca pictorita de mare rafinament, creatoare a unui univers plastic in care realul este inconjurat de un halo poetic ce transfigureaza amanuntele banalitatii incorporate,
Margareta Sterian este o poeta de o remarcabila prospetime. Transcrieri nesofisticate ale unor stari de spirit, poemele ei sint notatii impregnate de o melancolie blinda, discreta, fara sfisieri egocentrice. Nota de ,jurnal" poetic a unei experiente existentiale, de confesiune intelectualizata, este mereu prezenta in aceasta lirica lipsita de discursivitate si de patos, unde rostirea cu sinceritate a emotiei se aliaza cu acuratetea scriiturii. La antipodul ermetismului, versurile ei tind sa surprinda dramatismul existentei cu mijloace simple, fara tentatiile calofile. Intr-un context in care cotidianul e presimtit ca un miracol, retrairea unor momente privilegiate ce persista-n memorie, notarea curgerii ireversibile a timpului, evocarea unor icoane dragi (mama, bunica) sint constante ale unei poezii in care evocarea nostalgica se imbina cu trairea lucida a realului. Poezia ei "e o reverie intelectuala, calma si luminoasa, desi tema ei principala este suferinta erotica" (
E. Simion ). O deosebita forta sugestiva o au Evocarile de calatorie (1970), stampe lirice in care ochiul versat al pictorului stie sa surprinda din citeva linii un ansamblu plastic. Sentimentul tulburator al vietii ingemanate cu arta tisneste deopotriva din notatia nuda si din insertiile poetice ale acestor mici piese de virtuozitate.
Un fals jurnal intim in care ironia subtire potenteaza fluxul proustian al amintirilor este Castelul de apa (1972), carte de evocare a copilariei si adolescentei autoarei, un "roman" ce trateaza etapele formarii sale spirituale. Defileaza aici figuri pitoresti ale cartierului bucurestean de inceput de secol XX sau ale orasului de provincie: doamna Ersilia, verisorul Marc, matusile "Nebunei" etc. in pagini in care imaginatia plastica a autoarei stie sa sublinieze farmecul desuetudinii. Uneori lirismul nostalgic e parasit in favoarea unei compozitii unde decorul si personajele oscileaza intre fantastic si ironic: Ersilia, intilnire in casa veche. Secventa la vila. Dar ceea ce stapineste toate "prozele" din Oblic peste lume (1979; volumul cuprinde si. Castelul de apa, amplificat) e vointa de a evada din banal, de a da unui eveniment in aparenta mirtor sau frivol semnificatie poetica. Aceleasi trasaturi ale prozei se regasesc si in volumul Viata prin hublou (1986), care contine nuvela cu acelasi titlu, precum si schite in care natura e vazuta cu un ochi impresionist,. nostalgic si sentimental.
OPERA:
Poezii, Bucuresti, 1945;
Poeme, Bucuresti, 1969;
Evocari de calatorie. Bucuresti, 1970;
Castelul de apa, nuvele, Bucuresti, 1972 (ed. II, 1973);
Soare difuz, poeme, Bucuresti, 1974;
Din petece colorate, povestiri. Bucuresti, 1977;
Poeme. Imagini. Proze, Bucuresti, 1977;
Oblic peste lume, proze, Bucuresti, 1979;
Poeme, Bucuresti, 1983;
Culorile ctntecului, versuri - Les couleurs de la chanson, poesies - The Colors of the Song, poems, Cluj-Napoca, 1984;
Ecran, poeme, Bucuresti, 1985;
Sterian, reproduceri, text introductiv de M. Sorescu, Bucuresti, 1985;
Viata prin hublou, proza scurta, Cluj-Napoca, 1986;
Poezii, 1945-l986, pref. de E. Simion, Bucuresti, . Traduceri: Poezie poloneza contemporana, Bucuresti, 1934 (in colab. cu Dusza Czara);
Eugene O'Neill, Din jale s-a nascut Electra, Bucuresti, 1943;
(alte ed.: 1945;
1968;
in colab. cu P. Comamescu);
W. Whitman, Poeme, talmaciri, comentariu si vignete de ~, Bucuresti, 1945;
Antologie a poesiei americane moderne. Bucuresti, 1947;
W. Faulkner, Victorie, Bucuresti, 1958;
J. Aldridge, Aur si nisip. Bucuresti, 1962;
Aud cintind America, antologie de poezie moderna americana, Cluj, 1973;
Mihnirea e mai grea decit marea, tamaciri din lirica veche a Irlandei, cuvint inainte de M. Stanescu, Bucuresti, 1974;
Eterna bucurie-i frumusetea, antologie de poezie britanica, trad., note, selectia ilustratiilor si coperta de ~, Cluj-Napoca, 1977;
Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara de V. Voiculescu I Shakespeare's last Sonnets as Fancied in an Immaginary Romanian Translation by V. Voiculescu, selectie, transpunere in engleza si imagini de ~, ed. bilingva, Bucuresti, 1982.- |
REFERINTE CRITICE:
V. Ponimbacu, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1970;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 6, 1971;
D. Flamand, in Luceafarul, nr. 2, 1971;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 9, 1973;
V. Felea, Sectiuni, 1974;
N. Balota, in Romania literara, nr. 10, 1974;
L. Raicu, in Romania literara, nr. 13, 1975;
E. Simion, in Luceafarul, nr. 18, 1976;
S. Titel, in Romania literara, nr. 46, 1977;
V. Felea, in Tribuna, nr. 29, 1977;
Olga Busneag, Margareta Sterian, 1977;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 17, 1978;
M. Zaciu, in Steaua, nr. 3, 1980;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 8, 1980;
M. Zaciu, Cu cartile pe masa, 1981;
Ov. S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 22, 1989;
R. Munteanu, in Flacara, nr. 3, .
|
