Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII - Arta poetica - Structura poetica si semnificatiile lirico-filozofice de Lucian BLAGA



Lucian BLAGA Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Conceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume sl viata a unui autor, despre menirea lui in univers sl despre misiunea artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza.

Poezia se situeaza in deschiderea volumului de debut al lui Lucian Blaga, "Poemele luminii", din 1919si constituie "ars poetica" ce va anticipa sistemul filozofic pe care il va realiza 15 ani mai tarziu.

"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o meditatie filozofica cu profunde accente lirice, o confesiune elegiaca pe tema cunoasterii, care poate fi paradisiaca, misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al ratiunii si luciferica, ce potenteaza misterul, il reveleaza prin trairile interioare, prin imaginatie si stare poetica. Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior in volumul "Pietre pentru templul meu" din 1919 -"Cateodata, datoria noastra in fata unui adevarat mister nu e sa-1 lamurim, ci sa-1 adancim asa de mult, incat sa-1 prefacem intr-un mister si mai mare"- si ulterior in "Cunoasterea luciferica" din 1933, volum ce a fost apoi integrat in lucrarea "Trilogia cunoasterii". in esenta, atitudinea filozofului Lucian Blaga este exprimata intr-o alta cugetare: "Veacuri de-a randul, filozofii au sperat ca vor putea odata patrunde secretele lumii. Astazi filozofii n-o mai cred, si ei se plang neputinta lor. Eu insa ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile din jurul meu, caci numai asa pot sa proiectez in misterul lumii un inteles, un rost si valori, care izvorasc din cele mai intime necesitati ale vietii si duhului meu. Omul trebuie sa fie un creator, de aceea renunt cu bucurie la cunoasterea absolutului."






Structura poetica si semnificatiile lirico-filozofice

Tema poeziei: cunoasterea lumii este posibila numai prin iubire. ldeea poetica exprima atitudinea poetului-filozof de a proteja misterele lumii, izvorata la el din iubire, prin iubire: "Caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.", ilustrata de Blaga prin metafore revelatorii, prin imagini ce reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rational si irational, cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica.

Semnificatia titlului. Titlul poeziei, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice, exprimand crezul ca datoria poetului este sa potenteze misterele universului ("corola de minuni a lumii"), ci nu sa le lamureasca, sa le reduca ("nu strivesc"), accentul punandu-se pe confesiunea ("eu").

Demersul liric nu este conceptual, ci poetic, Blaga nemotivand conceptia sa cu argumente rationale, ci cu metafore revelatorii.

Confesiunea lui se organizeaza in jurul unor opozitii cu sens figurat: "lumina mea" - "lumina altora", pronumele personal "eu", fiind cuvantul-cheie al intregii poezii, exprimand metaforic conceptul de "cunoastere".



Limbajul metaforic:

- "eu nu strivesc // si nu ucid/ cu mintea tainele" -confesiunea poetului privind potentarea misterelor universului, pe care nu doreste sa le lamureasca pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia;

- "corola" - misterele universului, masura binelui, a frumosului, sublimul perfectiunii;

- "de minuni" - revelatia poetului in fata frumusetii si perfectiunii lumii, in fata misterelor universului;

- "flori"- - natura inconjuratoare, viata, existenta insasi a universului;

- "ochi" - simbol al sufletului omenesc ("ochii sunt oglinda sufletului"), al spiritualitatii omenirii in esenta ei;

- "buze" - cu dubla semnificatie de sarut, iubire, dar si de rostire, cuvant, ca unic mijloc de comunicare;!

- "morminte"- moartea ca o componenta structurala a existentei duale si ciclice (viata-moartE), care la Blaga nu este sfarsitul dramatic, ci Constituie "marea trecere" intr-o lume superioara, dar si continuitatea omenirii prin aceea ca trecutul s-a savarsit in fiecare om ("Sangele meu se trage inapoi in parinti");



- "lumina altora" - cunoasterea paradisiaca, gandirea logica, ratiunea;

" - "nepatrunsul ascuns/ adancimi de intuneric" - universul misterios ce nu trebuie descifrat in esenta tainelor sale, ci trebuie ocrotit pentru a-i asigura echilibrul spiritual existential;

- "lumina mea" - cunoasterea luciferica, poetica, sensibila, iubitoare de perfectiune;

- "eu" - eul poetic, accentuand confesiunea lirica;

- structura antitetica a poeziei: "dar eu", "ci", "lumina mea" # "lumina altora"; "nu strivesc", "nu ucid", "sporesc", "imbogatesc", "iubesc", "sugruma";

- "largi fiori de sfant mister" - emotia poetica, extazul in fata revelarii misterelor universului;

- conceptul de mister este ilustrat in textul poeziei printr-o varietate de metafore revelatorii: "tainele", "nepatrunsuj ascuns", "a lumii taina", "intunecata zare", "sfant mister", "ne-nteles", "ne-ntelesuri si mai mari", iar ca simboluri esentiale ale universului misterios: "flori", "ochi", "buze" si "morminte";

- cunoasterea luciferica: "eu, nu strivesc", "nu ucid", "sporesc a lumii taina", "imbogatesc si eu intunecata zare", "se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari", "eu iubesc";

- cunoasterea paradisiaca: "lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns/ in adancimi de intuneric".

Limbajul artistic este determinat de un plan filozofic secundar, nu exista notarea unei stari de spirit sau o descriere, ci poetul urmareste mereu revelarea unei idei printr-o comparatie cu lumea materiala: "si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micsoreaza, ci tremuratoare/ sporeste si mai tare taina noptii/ asa imbogatesc si eu intunecata zare".

Ineditul de ordin spiritual este realizat prin aspectul versificatiei, Blaga cultivand versul liber, cu metrica variabila si ritmul interior determinat de gandirea sa profund metafizica.,

Referindu-se la stilul innoitor al lui Lucian Blaga, Eugen Lovinescu afuma ca poetul din Lancram este "unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.