A始 literatura romana, nuvela a fost abordata incepand cu secolul XIX, in special in perioada marilor clasici, unele dintre aceste creatii literare fiind adevarate capodopere. Ca specie literara, nuvela este un text in proza cu un singur fir narativ, un numar restrans de personaje, spatiul si timpul sunt bine determinate, iar naratorul este in general obiectiv.
A始 orice nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Acest lucru este vizibil si in nuvela realist-psihologica a
Moara cu noroca a lui Ioan Slavici.
Realismul nuvelei este sustinut mai ales de amprenta pe care si-o pune mediul social asupra comportamentului si caracterului uman, dar si de veridicitatea relatiilor dintre personaje. Astfel iau nastere conflicte puternice de ordin exterior (sociaL) sau interior (psihologic, generat de cel dintaI).
Relatia dintre Ghita, protagonistul nuvelei, si Lica, personaj negativ, intruchipare a maleficului, sta la baza conflictului exterior al nuvelei. Acestia se afla in opozitie deoarece provin din doua lumi complet diferite.Ghita provine dintr-o lume condusa de legile buneicuviinte, ale onoarei, in care oamenii traiesc cu frica lui Dumnezeu; Lica Samadaul traieste intr-o lume guvernata de legi proprii, nescrise, altele decat cele ale statului, o lume a hotilor protejati, fiind un simbol al degradarii morale. A始talnirea dintre cei doi la Moara cu noroc insemna declansarea inevitabila a conflictului.
Cizmarul Ghita, luand in arenda hanul Moara cu noroc din dorinta de a castiga cat mai multi bani, ignorand indemnul la cumpatare al soacrei sale, batrana, mama Anei. Initial, fericirea pare sa-i surada, castiga bine, intelegerea in familie este deplina, dar toata aceasta armonie se destrama odata cu aparitia lui Lica Samadaul, un om a徘rimejdiosa, cum il numeste Ana.
Patrunderea lui Lica in viata lui Ghita declanseaza o drama psihologica ce va duce incet, dar sigur la degradarea morala a celui din urma.Ghita ar dori sa ramana la moara trei ani (a徇a pun pe picioare, incat sa pot sa lucrez cu zece calfe si sa le dau altora de carpita), dar uneori parca presimte pericol, mai ales atunci cand Lica incearca sa-l subordoneze. Totusi, el crede ca poate gasi o solutie (a彗cesti trei ani atarnau de Lica. Daca se punea bine cu dansul, putea sa-i mearga de minune, caci oameni ca Lica sunt darnicia).
Om al faradelegilor, criminal inrait (faptele fiind marturisite lui GhitA), Lica Samadaul isi da seama ca Ghita are un caracter puternic, dar fiind un bun cunoscator de oameni, ii simte in acelasi timp slabiciunea: patima castigului de bani. Dorindu-l subordonat, oricand la ordinele sale, Lica il implica pe carciumar in faradelegile sale (jefuirea arendasului, uciderea femeii si a copiluluI), oferindu-i bani si incercand sa distruga legatura sufleteasca dintre el si sotia sa. De altfel, Ghita se instraineaza de familie si de Ana, de teama ca ea sa nu ii descopere implicarea in afacerile murdare si astfel a徑inistea colibeia se distruge, banuielile afectand relatiile celor doi soti. Samadaul se apropie de Ana, infatisandu-se intr-o lumina favorabila, grijuliu cu copiii ei. Ana, insa, isi iubeste sotul, chiar daca acesta ii spune la un moment dat ca ii sta in cale.
Lica are in el o inteligenta malefica; jocul dublu al lui Ghita (de a trata cu Lica si de a face marturisiri lui PinteA) esueaza. Ghita e distrus nu doar de patima inavutirii, ci si de lipsa de sinceritate. El este nesincer la procesul lui Lica de la Oradea, nesincer cu Pintea si cu Ana. A始cercarea de a-l insela pe Lica, retinand o parte din banii schimbati ii este fatala. Om lipsit de scrupule, acesta distruge si farama de umanitate din Ghita, dragostea pentru Ana, determinand-o pe aceasta sa i se daruiasca, atunci cand e lasata de Pasti la discretia poftelor sale. Aceasta drama finala e declansata tocmai de dragostea Anei, care nu dorise sa il lase pe sotul ei singur de Pasti.
A始 cele din urma, Lica il aduce pe Ghita in situatia de a-si ucide sotia, iar acesta va muri ucis de Raut tot din ordinul Samadaului.Lica incendiaza carciuma de la Moara cu noroc, dupa care isi zdrobeste capul intr-un copac pentru a nu cadea viu in mainile jandarmului Pintea.
Moartea lui Ghita este corectia pe care destinul i-o aplica pentru nerespectarea principiului cumpatarii enuntat in debutul nuvelei prin cuvintele batranei, iar cea a lui Lica o pedeapsa pe masura faptelor sale.
Asadar, ca urmare a viziunii moralizatoare a naratorului, cele doua personaje ale nuvelei a廴oara cu noroca de Ioan Slavici, intre care se stabileste o relatie complexa si un puternic conflict, au un sfarsit tragic.
Nuvela realist-psihologica a
Moara cu noroca are o valoare incontestabila, in special datorita complexitatii personajelor puse in situatii dramatice si a relatiilor stabilite intre acestea, surprinse cu realism de catre autor.
