Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Moartea unui artist - drama de Horia Lovinescu



Horia LOVINESCU Moartea unui artist
publicata in anul 1964.



Motivul Mesterului Ma-nole, care constituie punctul de plecare al dramei, esle reinterpre-tal intr-un spirit modern.

Actiunea se petrece in zilele noastre, iar eroul, Manole Crudu este un sculptor roman de faima mondiala.



Piesa debuteaza cu momentul reintoarcerii in tara, dupa o absenta de patru ani, a lui Manole Crudu.

Manole sufera de o boala de inima necrutatoare, angina pectorala, iar medicii ii interzic sa mai faca eforturi si, mai ales, sa mai sculpteze.



Inactivitatea impusa de boala, crizele tot mai dese de inima, unele presimtiri incerte si tulburi ii provoaca artistului sentimentul angoasant al apropierii mortii, al sfarsitului inexorabil, care-i va intrerupe viata, dar, mai ales, opera.

Pe acest fond de neliniste existentiala se suprapun neintelegerile, tot mai acute, dintre Manole si unul dintre fiii sai, Vlad, care era tot sculptor. Acesta, desi are 30 de ani, varsta la care forta creatoare este considerata deosebit de puternica, se simte coplesit de personalitatea artistica a tatalui sau, se considera "fara geniu" si inutil in domeniul artei. Mai mult. decat atat, se indoieste de insasi utilitatea arfei, de semnificatia ei sociala.

Discutia iscata intre tata si fiu releva nu numai o totala opozitie intre conceptiile celor doi sculptori asupra artei, ci si o drama a familiei. Neputand depune efortul fizic de a sculpta "Zburatorul", un proiect la care se gandise de zece ani incoace, Manole Crudu apeleaza la ajutorul fiului sau Vlad, in speranta ca acesta va fi interesat de o eventuala colaborare in vederea realizarii sculpturii.





Vlad refuza cu brutalitate propunerea tatalui sau, motivand ca el are o conceptie diferiDesfasurarea firului narativ este urmatoarea: Negru-Voda impreuna cu "noua mesteri mari, /Calfe si zidari/Si Manoli, zece,/Care-i si intrece" merg "pe Arges in gios" sa caute "loc de monastire/Si de pomenire", in drumul lor ei intalnesc un "biet ciobanas" pe care il intreaba daca nu a vazut cumva "un zid parasit /Si neispravit". Acesta le raspunde ca a vazul un astfel de zid, caci ori de cate ori trece pe acolo cainii sai "Ia el se raped/ Si latra-a pustiu/Si urla-a mortiu".



Auzind aceste lucruri, Negru-Voda porneste intr-acolo, descopera locul si le porunceste zidarilor sa inceapa ridicarea manastirii, "nalta/Cum n-a mai fost alta". De vor reusi, el le va da averi si-i va face boieri, iar de nu, vor fi ziditi de vii "chiar in temelii".

Mesterii incep de indata sa zideasca manastirea, dar tot ceea ce inaltau ziua, noaptea se surpa. Manole adoarme intr-o noapte si "o soapta de sus" ii spune in vis ca totul se va surpa pana cand nu vor zidi de vie "cea-ntdi sotioara,/ Cea-ntai sorioara/Care s-a ivi/Mani in zori de zi/ Aducand bucate/La sot ori la frate".



Mesterii se jura ca vor pastra taina si vor face intocmai: "S-orice sotioara,/Orice sorioa-ra/Maini in zori de zi/ intai sa ivi,/Pe ea s-o jertfim/in zid s-o zidim".

A doua zi femeia care se zareste venind pe drum nu este alta decat sotia lui Manole, Ana, .^floarea campului".

Zarind-o, mesterul Manole se roaga fierbinte la Dumnezeu sa dea o ploaie cu spume "sa faca paraie./Sa curga siroaie,/Apele sa creascc" si sa opreasca inaintarea mandrei sale, insa ea mergea mai departe. Apoi Manole se roaga Domnului sa dea un vant care "s-o-ntoarne-n cale,/S-o duca devale". Nimic insa nu izbuteste sa o opreasca pe apriga femeie.



De indata ce soseste, "mesterii cei mari/Calfe si zidari" o urca pe schele si incep sa o zideasca.



Suferinta lui Manole este fara margini. Pe masura ce zidul ii acopera trupul, Ana striga: "Manoli, Manoli, / Mestere Manoli!/Agiunga-ti de saga,/Ca nu-i buna, draga./Manoli, Manoli, /Mestere Manoli! /Zidul rau ma strange /Trupusoru-mi frange!".

Dupa zidirea Anei, manastirea nu se mai prabuseste. Uimit de frumusetea manastirii, Negru-Voda ii intreaba pe mesterii zidari daca ar mai putea inalta o alta manastire "mult mai luminoasa/Si mult mai frumoasa". La raspunsul afirmativ al mesterilor, Negru-Voda, dupa ce sta o clipa pe ganduri, porunceste sa fie luate scarile si schelele pentru ca mesterii zidari "sa putrezeasca,/ Colo pe grindis,/Sus pe coperis". De-acolo ei incearca sa zboare cu aripi de sindrila, insa cad si mor.



in locul in care se prabuseste Manole se iveste "o fantana lina,/Cu apa putina,/Cu apa sarata/Cu lacrimi udata!"



Multi scriitori romani s-au inspirat din legenda Mesterului Manole, realizand opere de o inestimabila valoare artistica. Printre acestia se numara Lucian Blaga, Nicolae Labis, Octavian Goga etc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.