IZBASESCU GHEORGHE.
Numele cu care semneaza Gheorghe Isbasescu.
Poet.
De asemenea, publicist.
Semneaza si sub pseudonimul literar Gheorghe Arald.
S-a nascut in 8 septembrie . in satul Laicai, comuna Cetateni (Arges). Este fiul lui Gheorghe T. Isbasescu, functionar comunal, si al Victoriei (n. Miritescu), casnica.
Dupa absolvirea in 1953 a liceului "lenachita Vacarescu" din Targoviste, frecventeaza timp de trei ani cursurile Facultatii de Filologie, sectia Slavistica, a Universitatii din Bucuresti, isi intrerupe pentru citiva ani studiile, pe care le reia in 1967, obtinind in 1970 licenta Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi (sectia Limba si literatura romana).
A fost profesor de limba si literatura romana in comune din judetul Bacau (1962-l973), la Liceul Industrial de Chimie din Onesti (1973-l975). iar din 1975 este profesor titular la Catedra de creatie literara a Casei pionierilor din Onesti. in perioada 1969-l988 a fost membru al Societatii culturale "G. Calinescu" si redactor al revistei societatii "Jurnalul literar".
Din 1990 devine redactor-sef al revistei "Zburatorul". in 1991 a indeplinit functia de redactor-sef al saptaminalului local "Curierul", iar din 1995 face parte din colegiul de redactie al revistei "Poezia" din lasi. in 2000 a initiat Festivalul-concurs de poezie tinara "Proconexiuni - Zburatorul" la Slanic-Moldova. in timpul liceului frecventeaza cenaclul literar "Alexandru Sahia" din Targoviste. Ca student este prezent la sedintele cenaclului Facultatii de Filologie din Bucuresti. Ulterior, frecventeaza: cenaclul "Junimea noua" din Onesti, cenaclul revistei "Ateneu" din Bacau, "Cenaclul din Tei" din Bucuresti si cenaclul "Zburatorul - B" al Ligii culturale "Zburatorul", liga pe care autorul o fondeaza la Onesti in 1990.
Debuteaza publicistic in revista "Tinarul scriitor" nr. 2/1957, cu poemul Copilaria mea, adevaratul debut publicistic fiind considerat de autor cel din revista "Ateneu", nr. 6/1979, cu grupajul de poeme Ulise al orasului.
Debutul editorial arc loc in 1984 cu volumul de poezie Viata in tablouri (Ed. Albatros, 1982). Colaboreaza cu poezie si articole de opinie la revistele: "Amfiteatru", "Ateneu", "Arges". "Astra". "Apostrof. "Arca". "Art-Pano-rama", "Aurora". "Antares", "Calende", "Convorbiri literare", "Cronica". "Contemporanul", "Dacia literara". "Euphorion". "Familia". "Flacara". "Hyperion - Caiete botosanene". "Jurnalul literar" (Onesti). "Luceafarul". "Limba si literatura romana". "Orizont". "Poesis". "Paralela 45". "Poezia". 'Ramuri", "'Romania literara", "Steaua", "Tribuna". "Transilvania". "Tomis". "Unu", "Vatra", "Viata Romaneasca", "Viata studenteasca", "Zburatorul" s.a. Dupa debut, publica volumele: Garsoniera 49 (Ed. "Junimea". l(85); Coborirea din tablouri (Ed.
Plumb, 1993); Ansamblul de manevre (Ed.
Plumb, 1993); Ulise al orasului (o trilogie: mica epopee apretata) (antologie de autor, Ed. Plumb, 1994; editia a Ii-a, Ed. Marineasa, 1998); Melodrama realului (Ed. Timpul, 1995; editia a 1l-a. Ed. Marineasa. 1997); Muia cu efect intirziat (antologie de autor, Ed. Helicon, 1997); Muza din tomberon (o trilogie: mica epopee apretata) (antologic de autor, Ed. Marineasa, 1998); Cintece de mintuire (Ed. Axa, 1998), Mona-Ra (Ed. Augusta, 2000), Melodrama realului (antologie de autor, Ed. Vinea, 2001). Este prezent cu grupaje de poeme in antologiile: Se apropie sfirsitul secolului (Biblioteca Antiteze, Piatra-Neamt, 1992); Poezia romana actuala. O antologie comentata, alcatuita de
Marin Mincu (Ed. Pontica, 1998); Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenossicher rumanischer Lyrik (Dionysos Verlag, Kastellaum, Germania, 1994); Poezia padurii, alcatuita de Radu Carneci (Ed. Orion. 1999). Este inclus in antologia Literatura romana postbelica intre impostura si adevar (antologic de Nicolae Oprea si
Calin Vlasie, Ed. Paralela 45, 2000). Este prezent in dictionarul biografic Five Thousand Personalities of the World (The American Biographical Institute, North Carolina, USA, 1998).
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul concursului de debut in poezie al Editurii Albatros (1982), premiul revistei "Vatra" la concursul "Romulus Guga" (1989) pentru cea mai valoroasa carte de debut din perioada 1979-l989, premiul revistei "Convorbiri literare" (1998).
A calatorit in Ucraina, la Cernauti si Kiev. si in Republica Moldova, la Chisinau.
In prezent autorul este redactor-sef al revistei "Zburatorul" din Onesti, redactor la revistele "Poezia" din lasi si "Antares" din Galati, profesor la Catedra de creatie literara a Clubului elevilor din Onesti. Din 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Din 1994 este membru-fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania -ASPRO.
Despre poezia autorului au formulat opinii critice: Laurentiu Ulici ("Romania literara", 20 dec. 1984); Radu Calin Cristea - in piata sintaxei ("Familia", nr. 12/1984); Al. Calinescu - Elaborare si simplitate ("Cronica", nr. 30/1985): Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua. Ed. Eminescu, 1993); Dan-Silviu Boercscu - Un om din Onesti avea un motor (in volum La noapte, pe strada Toamnei. Ed. Phoenix. 1993); Octavian Soviany - O odisee a textului ("Contemporanul. Ideea europeana", nr. 50/1994 si in volum Textualism, postmodernism, apocaliptic, Ed. Pontica, 2000);
Aurel Pantea - Odiseea din Onesti ("Vatra", nr. 6/1996);
Iulian Boldea - Coborirea din tablouri (in volum Metamorfozele textului. Ed.
Ardealul. 1996): Horia Garbea - O fi vreun zburator? ("Art-Panorama". nr. 1/1997); Al. Cistclccan (in Dictionarul scriitorilor romani, D-L, EFCR, 1998); Nicolae Oprea - Ulise si Scribul ("Calende", nr. 3/1998); Stefan
Ion Ghilimescu - Poezia si comediile istoriei (in volum Figuri ale imaginarului poetic, Ed. Domino. 1998): Marin Mincu (in volum Poezia romana actuala . Ed. Pontica. 1998) s.a.
Referinte critice:
"Carte de poeme meticulos si savant alcatuita, cu ochi de arhitect si ureche de simfonist. unitara deopotriva tematic si stilistic, avind aspectul unui poem in trei parti (); nu incape indoiala ca autorul, departe de a fi un incepator a avut ambitia laudabila de a nu debuta editorial oricum, ci printr-un corpus semnificativ (); in tensiunea lui spre identificarea unei mitologii personale in care sa-si vada ridicata biografia la puterea semnificatiei general-umane, Gheorghe Izbasescu se arata a fi un poet matur."
(Laurentiu Ulici, "Romania literara", dec. 1984)
"Poetul imblinzeste mitologia, o coboara in spatiul domestic, o hartuieste tandru si o aduleaza siret, fie pentru a-si sacraliza propria biografie, fie pentru a da consistenta existentei amenintate cu deriziunea. Ceea ce retine atentia in aceasta lirica e felul insolit in care poetul se hirjoneste in egala masura cu marile teme culturale si banalitatea diurna."
(Radu. G. Teposu. in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua. Ed. Eminescu. 1993)
"Gheorghe Izbasescu este un poet inzestrat (prospetime, imaginatie, idei indraznete) (). Publicind volumele de versuri Garsoniera 49 (Junimea. 1985) si Viata in tablouri (Albatros, 1984). Gheorghe Izbasescu s-a dovedit a fi un poet care are o voce personala, este exigent cu propria creatie, serios si inspirat. Debutul relativ tirziu fata de colegii de generatie pledeaza pentru graba lenta si greutatea pe care o acorda cuvintului. cintarit cu multa grija."
(Marin Sorescu. text de prezentare in voi. Cintece de mintuire.
Ed. Axa. 1998)
"Gheorghe Izbasescu se aliniaza optzecismului prin aceeasi detasare abulica fata de real, pe care-l inregistreaza cu cinism in toata derularea degradarii si abjectiei cotidiene, ca pe o diafragma derizorie a propriei existente. Poetul adopta perspectiva demitizanta a lui James Joyce din Ulysses: astfel el este un Ulise al orasului care scrie melodrama realului, imaginata ca o «mica epopee apretata», implinind un ansamblu de manevre pentru a indesa iata in tablouri si retragindu-se apoi in garsoniera . unde il asteapta Mirianida (); Gheorghe Izbasescu se individualizeaza net de ceilalti comilitoni optzecisti prin sobrietatea mijloacelor textuale, mentinindu-si o formula sobra, autentica, departe de isteriile defabulatorii care incearca sa spuna «totul» pentru a vindeca de diverse complexe. El se «exerseaza in negarea realului», «transgresindu-l» si atintind asupra-i «fluctuanta oglinda. imprejmuita cu singe», in vederea cultivarii «miscarii reflexive». Noutatea discursului izbasesc consta chiar in aceasta repliere discreta catre reflexivitate, «descotorosirea de zdrente», prin deschiderea fireasca spre cele mai anxioase interogatii existentiale."
(Marin Mincu, in voi. Poezia romana actuala I. Ed. Pontica, 1998)
|
