Mai sus de tivul rochiei de Aurel Podaru (Proza)
La noua si jumatate, Lili urca la Dinu sa-l anunte ca la ora trei, dupa-masa, in oras va avea loc un mare miting al oamenilor muncii, la care va trebui sa participe si el, chiar daca se afla in concediu de odihna.
Lili era singura persoana care stia unde locuieste acum Dinu, era colega lui de serviciu, purtatoarea lui de arma, ajutoarea lui.
Miting la Dumbrava? se holba Dinu la ea. Cu ce ocazie? Cu ocazia vizitei celui mai iubit, spuse Lili.
Dinu era inca in pat, hainele-i stateau ingramadite pe scaun, si Lili se aseza pe pervazul ferestrei.
N-ai nimic de facut? intreba el. Nimic pana la miting, raspunse Lili. Si pana la miting ai de gand sa stai pe fereastra aia? zise Dinu. Te deranjez? intreba Lili. Daca te deranjez, plec ! Nu ma deranjezi deloc! spuse Dinu. Numa' zi-mi si mie ce se mai intampla prin minunata noastra Dumbrava, ca de trei zile n-am iesit din casa.
Se intoarse pe partea cealalta si se uita la soarele patriei care, intrand pe fereastra mai stralucitor ca niciodata, isi lipea cu drag de perete degetele lui de lumina binefacatoare.
In ultimele trei zile s-au asfaltat strazi intregi, zise Lili. Fatada cladirilor din centru a fost muruita cu var. Gunoaiele au disparut de la fata locului, iar pe traseul prezidential au fost plantati brazi adusi direct din padure; improspatarea agitatiei vizuale a fost o alta preocupare permanenta a organelor in aceste zile istorice, a adaugat, cu mandrie, Lili, de parca ea ar fi fost autorul acestor marete infaptuiri. Dar tu n-ai ciorapi de carpit? nasturi de cusut? camasa de calcat? il intreba pe Dinu si se ridica sa vada ce-ar putea sa faca pentru el, dupa care se aseza iar pe pervazul ferestrei, isi trase picioarele sus; si carpea.
Dinu urmari degetele lungi ale soarelui de la perete inspre geam. Se opri s-o priveasca pe Lili. N-ai nimic pe dedesubt? intreba el, cu tot respectul. Cum sa n-am, raspunse Lili. Am chilotii, nu se vede? Si se ridica intr-un cot ca s-o priveasca mai bine. Ii ai? se mira el. Parca nu i-ai avea. Si totusi ii am, il asigura Lili. Stiu foarte bine ca-i am. Ciudat! spuse Dinu, dar aveam impresia ca te vad pina-n suflet.
Lili isi privi picioarele, mai sus de tivul rochiei. Imi vezi coapsele, atita tot, spuse ea. Apoi isi desfacu picioarele, se apleca sa priveasca iar si isi trecu o mina peste chiloti. Erai aproape indecenta, zise Dinu. Mira-m-as ! spuse Lili. Chiar nu mai stii din ce e alcatuita o femeie?
Dinu isi incrucisa bratele sub cap. Sunt ani de cind nu m-am atins de o femeie, spuse. Ce vorbesti? se mira Lili. Ani de cand nu te-ai atins de o femeie ? Si o clipa se opri din carpit. Cum asa?
Acum, Dinu privea in tavan cu capul pe perna. Se gandea la anii de socialism si-i numara. Se gindea la intreaga lui viata. Cand imbratisase ultima oara o femeie? Spuse: Nu-mi amintesc. In schimb, ii era inca proaspata in memorie ziua in care oamenii muncii de la Fabrica de nituri - o unitate mica, dar fruntasa in intrecerea socialista -, profitand de o traditionala pauza de curent, s-au adunat in sala de sedinte ca sa infiereze capitalismul putred. L-au intors pe toate fetele si l-au facut troaca de porci. Cind mania proletara s-a mai domolit, Dinu, provocat sa-si dea si el cu parerea, a pus urmatoarea intrebare: Daca spuneti ca la ei e asa de rau si la noi asa de bine, de ce la noi e asa de rau si la ei asa de bine, dragi tovarasi?
Urmatorii cativa ani i-a petrecut departe de casa. Cand a revenit pe meleaguri natale, in fabrica lui - fruntasa pe ramura -, Festivalul cantecului muncitoresc de dragoste « Hai, mandra, sa-ti bat un nit », era deja la editia a V-a.
Stii tu cam ce-ti lipseste tie acum? il intreba Lili, oprindu-se o clipa din lucru. Nu stiu, zise Dinu. Nu stii, zise Lili. Iti spun eu. Tie iti lipseste o tovarasa de viata. Tu nu ai inca o tovarasa, nu-i asa? Nu am, spuse Dinu. Nu ai, zise Lili. Dar afla ca fara o tovarasa, viata e nicicum. Te duci in oras. Si ce faci? Te plimbi pe strada si numeri lozincile cu Traiasca si infloreasca! Te intorci acasa. Si ce faci? Ai un pat si te culci. Si? Ce ti se-ntimpla cand te culci de unul singur? Nimic. Nici macar nu dormi. Si asta, fiindca tu nu ai o tovarasa de viata. Toti barbatii din lagarul socialist - de la cel mai iubit si pina la cel din urma - au cate o tovarasa. Tu de ce nu? Eu de ce nu? se mira Dinu. In fond, de ce da? Ca sa fii fericit, spuse Lili. Eu vreau ca tu sa fii fericit. Multumesc, zise Dinu. Multumesc, Lili, dar. Dar pe naiba! spuse Lili. Noi de ce muncim? Noi, femeile, muncim pentru ca tovarasii nostri de viata sa fie bine si fericiti. Pentru asta muncim. Nu muncim pentru asta? Dar, Lili, tu ai un tovaras? intreba Dinu. Ai un barbat cu care sa. Cu care sa ce ? zise Lili. Cu care sa. N-am, zise Lili. N-ai un barbat, Lili? Din lagarul socialist ? intreba Lili. N-am. Vrei sa spui ca n-ai avut niciodata? zise Dinu. Odata am avut, spuse Lili. Inainte de Congresul trei. Un tovaras de la raionala UTM, care venea in control periodic. Mi-a zis el odata ceva ce n-am sa uit niciodata: Tovarasa Lili, daca socialism nu e, nimic nu e. Asta s-o stii de la mine.
Lili carpea si barbatul Dinu o privea.
Lili, tu crezi ca as putea trai si fara femei? intreba el. Fara femei ? se mira Lili. In nici un caz. Eu cred ca da, o contrazise Dinu, dar nu-mi pot da seama daca mai sunt barbat. Se ridica si ramase asezat pe pat. Fire-ar sa fie! exclama. Mi-ar parea rau sa nu fiu. De ce n-ai fi? zise Lili. N-ai aerul ca n-ai fi. Nu? spuse Dinu. Tu crezi ca sunt? Cred ca esti, zise Lili. De ce crezi, Lili? Nu stiu, dar asa simt eu, spuse Lili. Ca esti!
Stand pe pat, cu fata spre Lili catarata pe pervazul ferestrei, Dinu isi imbratisa genunchii sub patura. Isi propti barbia pe genunchi si statea asa, privind tinta la Lili, cand deodata se rasti la ea: Nu poti sa-ti dai jos picioarele alea? Ce naiba!
Lili nu-si dadu picioarele jos. Isi ridica privirea. Ce-ti fac picioarele mele? zise ea. Ti-am mai spus, Lili. Sunt ani de cand nu m-am atins de o femeie. Si ce-ti fac picioarele mele? intreba Lili. Ma fac sa-mi amintesc ce-i o femeie, spuse Dinu. Si ce-i cu asta? intreba Lili. Te supara? Pentru Dumnezeu, Lili! Ar trebui sa-ti fie frica. De ce sa-mi fie frica? zise Lili. S-ar putea sa-mi vina chef sa ma culc cu tine, spuse Dinu. Si-ar trebui sa-mi fie frica? intreba Lili. Si adauga zambind: Nu mi-e frica de asta !
In urmatoarea clipa, Dinu o chema incetisor : Tovarasa Lili.
Lili cobori de pe pervazul ferestrei si se apropie de pat. Fire-ar sa fie! zise el si o apuca de poala rochiei. Tie ar trebui sa-ti fie frica, zise Lili. De vreme ce-ai hotarat sa nu te mai atingi de femei, tie ar trebui sa-ti fie frica.
Mana lui Dinu aluneca de-a lungul coapselor ei. Nu vreau sa ma culc cu tine! striga el. Si cine te roaga sa te culci cu mine? zise Lili.
Mana-i ajunse sub chilotii ei. Ce-ar trebui sa fac sa ma culc cu tine, Lili? Nu te culca, spuse ea. Ce ti-as oferi eu, Lili? Ce-as putea sa-ti ofer? Nu te culca daca n-ai chef, zise Lili. Nu pot sa-ti ofer nimic, Lili. De ce vorbesti asa? In locul tau eu n-as spune asemenea lucruri, zise Lili. Ce-ai spune, Lili? N-as spune nimic, zise Lili. M-as culca cu tine si atat. Ai fi multumita daca ne-am culca si atat? As fi multumita, zise Lili.
Incepu s-o dezbrace. Ah, Lili! exclama. As vrea sa stiu daca mai sunt barbat. Dadu patura la o parte si o trase spre el. Esti, spuse Lili. O sa vezi ca esti.
Se contopi cu ea.
Nu te iubesc, Lili, spuse el dupa aceea. Barbat! zise Lili. Dar eu nu te iubesc! Nu te iubesc! spuse Dinu. Si ce conteaza? facu Lili. Iubesc o alta femeie, Lili. Din lagarul socialist ? intreba Lili. Eh ! spuse Dinu. Atunci, nu conteaza! zise Lili. Nu conteaza, Lili? Nu conteaza, zise ea.
Apoi simti nevoia sa fumeze. E bine sa fii barbat, zise Dinu. Si sa fii femeie e bine, spuse Lili. Te multumesti cu atat? intreba Dinu. Ma multumesc, raspunse Lili. Si n-o sa te rapesc nimanui. Zambi chiar. Dar cand vrei sa te simti barbat, lasa mofturile. Iarta-ma, Lili, spuse Dinu. N-o sa se mai intample. Ar fi pacat sa nu se mai intample, zise Lili. Ba n-o sa se mai intample, spuse el. Sper din tot sufletul sa se mai intample, fu de parere Lili. Eu nu vreau sa se mai intample, Lili. Nu vreau!
Lili se imbraca, Dinu incepu si el sa se imbrace. Lili se apuca iar de carpit. Chiar nu intelegi ce-ti spun? o-ntreba Dinu. Lili continua sa carpeasca. Te rog, ispraveste! zise Dinu. Lili se uita la el: Nu vrei sa termin de carpit? Lasa, spuse Dinu. Da' de ce? intreba Lili. Nu vreau sa fii tovarasa mea, spuse el. Oh! facu Lili. Nu poti sa incetezi, Lili? Mai intai sa ispravesc.zise ea. Inceteaza imediat! tipa Dinu la ea. Lili lasa totul pe pervazul ferestrei si isi lua pardesiul. Dinu i-l lua din mana ca s-o ajute sa se imbrace.
Atunci, la miting, zise Lili.
La miting, spuse Dinu.
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care
Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.
