Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Ai nostri sunt acesti munti - analiza literara de Aron COTRUS



Aron COTRUS AI NOSTRI SUNT ACESTI MUNTI
1. Ai nostri sunt acesti munti

2. pietrosi, manosi, carunti,

3. caci noi ne-am catarat pe ei spre cer,

4. noi le-am deschis adancurile de aur si de fier

5. si-am suferii prin ei pe ploi si ger

6. noi lc-am spintecat uriasele pantece,

7. noi le-am proslavit frumusetile-n cantece,

8. noi le-am cunoscut sufletul si furtunile mai bine ca orisicine

9. in haiducie grea ori doinind domol dupa oi,

10. nimenea pe lume nu i-a cunoscut si indragit ca noi

11. De-acest manos pamant dacoroman,

12. cine-ar putea, mai mult ca noi, sa spuie c-al lui e?!

13. Cine 1-a arat

14. din inceputul vremurilor, neincetat?

15. cin 1-a samanat?

16. cine i-a fost sluga si stapan?

17. care dintre neamurile vechi si noi

18. au ingropat in sanul lui atati eroi?

19. a cui doina de veacuri pe-aicea plange?

20. cin 1-a aparat mai darz de-al navalirilor puhoi

21. si 1-a adapat de-atatea mii si miliarde de ori,

22. cu sange

23. si sudori

24. ca noi?!



Scrisa in 1928, poezia intitulata Ai nostri sunt acesti munti atesta opinia mai multor etnografi ca romanii sunt un popor cu o civilizatie de munte. Nici nu mai este nevoie sa amintim ca poetul cantaret al muntilor nostri este nascut la Hasag, langa Sibiu, fiu de preot fiind, pentru ca sa vedem in el unul dintre multii si marii luptatori ardeleni pentru apararea integritatii teritoriului national, a muntilor Transilvaniei. Descendenta din Goga si Cosbuc - din Eminescu, in mod egal, caci Eminescu era un transilvan, "in spirit" - se vede dintr-o data: in tonul solemn, energic si de o gravitate cu totul iesita din comun, vocea Poetului confundandu-sc total cu vocea neamului sau. Este insa un Eminescu, un Cosbuc si un Goga de dincoace de experienta simbolismului si in atingere directa cu expresionismul. De aici vin duritatea, asprimea, violenta - am putea spune - versului la Aron Cotrus, descatusat de orice constrangeri prozodice, ritmat (si uneori rimaT) strict in functie de ceea ce exprima. Si ceea ce exprima este cat se poate de clar, neimpovarat de nici un fel de ornamentatii mai deosebite, in afara catorva epitete ("pietrosi", "manosi", "carunti", "adancuri de aur", "uriasele pantece", "haiducie grea" ele.) sau a unei mai mult aparente metafore: "ne-am catarat pe ei spre cer", obisnuita la mai toti poetii.




Ceea ce-i este propriu numai lui Aron Cotrus este respiratia larga a frazei, amplitudinea whitmaniana a versului, potrivita cu duritatea, asprimea si violenta de care am mai amintit. Primele 10 versuri (care formeaza prima parte a compuneriI) se constituie din propozitii apasat afirmative, cu predicatele, toate, la perfectul compus si la persoana intai plural. Sugestia ce se degaja este ca ceea ce se spune nu poate fi negat, asa cum nu pot fi urniti muntii din loc. "Noi", pus la inceput de vers si urmat de perfectul compus, se repeta de sase ori. Cea de a saptea oara, in versul al 10-lea, cade in final, spre a intari o comparatie si a pune un punct apasat, necesar respiratiei: "nimenea pe lume nu i-a cunoscut si indragit ca noi".

A doua parte a micului - dar cu ample ecouri - poem se armonizeaza perfect cu cea dintai. Registrul persoanei si timpului verbal pastrat, dar abia cum apar, rostogolite in avalansa, violente, manioase, amenintatoare, intrebarile retorice care culmineaza in versul al 22-lea: "si cin la adapat de-atatea mii de miliarde de ori" -frant (pentru ca hiperbola cifrica: "atatea mii de miliarde de ori" o cerE) in trei stihuri finale: "cu sange / si sudori / ca noi?!" Acest al doilea "ca noi" pune ordinea simetrica necesara cu cel din finalul primei parti, dand astfel rotunjimea necesara compozitiei.



insa mai cu cale ar fi - data fiind expresia foarte clara a versului cotrusian - sa aplicam aici metoda comentariului prin citate scoase din alte poezii ale lui Cotrus, sa incercam a construi imaginea unui Cotrus prin el insusi, lata, spre exemplu de inceput, un poem care ne vorbeste absolut direct de temperamentul poetului: "De m-as fi nascut, Naturo, dupa voia mea, / Pe masura visurilor mele fara hotare, / As creste poate peste timp / Ca peste-abis un brad de-a pururi verde, / Ca muntii de puternic, as trai cat ei, / N-as mai vedea: / in dosul zambetului: ranjetul, / in dosul carnii fragede: scheletul, / in dosul omului: zadarnicia" (De m-as fi nascut, publicata in 1925). Sau acest fragment, din Rapsodie daca, 1942: "in fata mortii, ca un verde Ceahlau,/ creste, Ioane, curajul tau/ bocancul in glie aspru se-mplanta/ prinsa, cu tarie ne-nfranta,/ pusca ta zbarnaie, tiuie, canta/ baioneta ta dreapta/ asteapta/ pe cei sortiti sa cada,/ in juru-ti gramada/ / Bucovina: spalatu-i-a pustii tale rugina,/ Basarabia/ facut-a sa-ti fulgere in soare sabia/ urmele bocancilor tai le saruta/ Transilvania isi trimite gandurile, cu grele plocoane,/ spre tine, Ioane". "Ion" de aici este acelasi "noi" de care am pomenit mai sus, si acelasi "Ion" din "Io,/ Patru Opinca,/ ce-ntr-atatea mosii n-am doar o sirinca,/ infrunt strambele legi si napasta, / si razmerita ce-n mine creste,/ sudui vartos, mocaneste,/ si scuip pe toata randuiala asta!"



Acesta ar fi ceea ce putem numi comentariul unui poet prin el insusi. Sa nu uitam ca Aron Cotrus a "cantat" (daca se poate numi cantec "tunetul" saU) ambele razboaie mondiale, la cel dintai participand in calitate de combatant in primele linii (asa cum se putea vedea din placheta Sarbatoarea mortii, aparuta in 1915). Simpla de tot, clamata cu cea mai rasunatoare voce ce se poate inchipui, poezia lui Aron Cotrus isi este egala sie insesi, mai pe toata intinderea. Semeni si egali poate avea in alte limbi, in romaneste este foarte putin probabil. Pentru ca, asemeni lui Bacovia - spre a lua ca punct de reper un poet de la cealalta extremitate -, Aron Cotrus nu poate fi imitat. Cei care au incercat s-o faca au ramas simpli epigoni scufundati in anonimat.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.