Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Poemul eroic DAN, CA,PITAN DE PLAI - Momentele subiectului :: Dan capitan de plai de Vasile ALECSANDRI



Vasile ALECSANDRI Dan capitan de plai
Vasile Alecsandri este unul din reprezentantii de frunte ai generatiei de scriitori de la 1848. Scriitorul a avut un rol important in dezvoltarea culturii nationale, valorificand printre primii folclorul, a militat pentru un teatru national, contribuind cu lucrari originale, a imbogatit si dezvoltat limba literara, avand ca model creatiile populare. Pentru vasta sa activitate, contemporanii, prin glasul lui Eminescu, l-au numit:



Si-acel rege-al poeziei, vecinie tanar si ferice, Ce din frunza iti doineste, ce cu fluierul iti zice " Poemul Dan, capitan de plai" de Vasile Alecsandri, ca si balada Pasa Hassan ", de George Cosbuc, evoca un episod din lupta eroica a poporului nostru impotriva cotropitorilor. Dar, in timp ce in balada Pasa Hassan" naratiunea se reduce la infatisarea unui singur fapt (urmarirea pasei de catre Mihai ViteazuL), in poemul Dan, capitan de plai" episodul narat se compune din mai multe intamplari, care sunt relatate in succesiunea lor fireasca, si intalnim mai multi eroi, cu felul lor de a fi deosebit. Evenimentul oglindit in poezie face parte din istoria Moldovei de dupa moartea lui Stefan cel Mare si este inspirat dintr-o poezie populara care canta faptele eroice ale lui Dan, capitan de plai, din care Vasile Alecsandri a ales un motou, pe care-1 pune in fruntea poemului sau, incercand astfel sa dea o nota de autenticitate faptelor prezentate. intamplarile povestite urmaresc sa scoata in relief lupta darza a celor doi batrani razboinici, Dan si Ursan, impotriva tatarilor navalitori, pe care izbutesc sa-i tina pe loc pana la sosirea arcasilor orheieni. Pentru a da amploarea cuvenita acestui episod central, poetul il pregateste prin alte momente initiale si-l incheie printr-un episod final, care cuprinde la randu-i cateva momente zguduitoare.





Din punct de vedere compozitional, poemul are sapte parti. Momentele subiectului vor oglindi o pagina din istoria poporului nostru, care a reusit sa-si pastreze fiinta nationala de-a lungul veacurilor de restriste, numai prin astfel de eforturi supraomenesti, asa cum se reflecta acest fapt in intreaga noastra creatie populara. Expozitiunea. La inceputul poemului este prezentat batranul Dan, fost ostas al lui Stefan cel Mare, care traieste in mijlocul naturii ca un soim singuratic, gandindu-se la anii tineretii si asteptand rasuflul geroasei batraneti". Portretul fizic al batranului este realizat cu variate procedee artistice: epitete: soim singuratic", munte paduratic", tainica fantasma", stanca solitara", geroasa batranete etc. Cu ajutorul comparatiilor este prezentat ca un erou popular:



Vechi pustnic, ramas singur din timpul sau afara, Ca pe un gol de munte o stanca solitara."



Comparatia aceasta infatiseaza patriotismul, vitejia si spiritul de sacrificiu al batranului ostas.

Prin gura a doi stejari batrani (e vorba aici de o j personificarE), Dan afla ca E sabie in taraiau navalit tatarii!", ca Ard satele romane!ard holdele-n campii!". Acest moment il constituie intriga.



Portretul fizic al lui Dan se intregeste cu portretul moral ce se adanceste si se reliefeaza pe parcursul intregului poem. Afland de pericolul in care se gaseste poporul sau, singura dorinta a lui Dan este de a lupta pana in ultima clipa a vietii. Aceasta dorinta apare in stil direct, sub forma unei metafore:



O! Doamne,Doamne sfinte, mai da-mi zile de trai Pan ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai!" Metafora lupii", serpii" reliefeaza raul pustiitor, dusmanul care vrea sa atace tara.

Pe cer se gaseste un stol de vulturi urmati de uli gramada" care simbolizeaza moartea. Urand pe dusmani, cu palosul care-i



Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan, Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros si lat, Cu bratul de barbat, cu pumnul apasat, E scurt la grai, naprasnic, la chip intunecos,".



Fulga, fiica lui Ursan pare un personaj de basm. Oricine o vede, imbracata-n haine barbatesti, manuind cu maiestrie armele si strunind cu curaj naprasnicii armasari din herghelia tatalui ei, isi pune intrebarea:Ce sa fie, fecior de zmeu, ori fata?"

La procedeele folosite pentru caracterizarea lui Ursan, autorul adauga cateva simboluri:ca zimbrul"este simbolul puterii. Prin aceste calitati-insusiri, poetul sugereaza forta, hotararea si misterul eroului.El e de peste Milcov, pribeag misterios", caruia Stefan i-a incredintat ingrijirea hergheliilor domnesti. Cei doi viteji, Dan si Ursan, pleaca spre campul de lupta. Dialogul e scurt, sugerand patriotismul lor. Dan spune vechiului sau prieten:De pe munte vcnit-am sa te ieu" la care Ursan raspunde fara ezitare:Dar !sa mergem!".



Urmatorul moment al desfasurarii actiunii il constituie lupta dintre moldoveni si hoardele tatare. Cei doi viteji tin piept dusmanilor pana la sosirea arcasilor orheieni. Ursan este ranit, fiind strapuns de o sageata. Dan, cu riscul propriei vieti, il apara pe Ursan, grav ranit, pana cand este salvat de fiica sa. Dan isi apara prietenul, dar este luat prizonier si dus peste Nistru. Apararea lui Ursan este un gest de inalta noblete sufleteasca al lui Dan, care 1-a costat libertatea si, dupa cum vom vedea, chiar viata.



Punctul culminant al poemului pune fata in fata pe Dan si pe hanul Ghirai. Scena aceasta impresionanta a aducerii in fata hanului a prizonierului in lanturi, linistea demna a lui Dan in fata amenintarilor, refuzul prizonierului de a renunta la libertate in schimbul abandonarii credintei exprima intreaga dragoste de patrie si bunul simt al romanului. Cuvintele eroului depasesc limitele poemului si devin simbolul intelepciunii si patriotismului poporului nostru.

La propunerea hanului, Dan raspunde:



Ceahlaul sub furtuna nu scade mosunoi Eu, Dan, sub vantul soartei sa scad pagan, nu voi."



Atitudinea lui Dan declanseaza umanizarea lui Ghirai. Acesta, desi dusman, il admira si-l respecta pe Dan. Impresionat de curajul nemasurat, de adanca dragoste de glie a romanului, hanul ii indeplineste o ultima dorinta: sa mai sarute o data pamantul tarii sale:



Iar daca ai tu cuget si-ti pasa de-al meu dor, Ghirai, ma lasa , lasa in ora mortii grele Sa mai sarut o data pamantul tarii mele!" intalnirea cu tara, cu acrul Moldovei" cu care-si umfla pieptul rece" ii starnesc lacrimi care trezesc in sufletul lui un profund sentiment de dragoste de tara. Dupa savarsirea acestui act sfant -sarutarea pamantului romanesc - Dan se intoarce la han, intra-n cort: Suspina, sovaieste si, palid, cade mort"; Ghirai, impresionat de faptul ca-si tinuse cuvantul, de intelepciunea si demnitatea batranului Dan, exclama plin de admiratie pentru el:






O! Dan viteaz, ferice ca tine care piere Avand o viata verde in timpul tineretii Si alba ca zapada in iarna batranetii!"



Dan, capitan de plai este personificarea nazuintelor de totdeauna ale poporului spre libertate si independenta, a statorniciei neclintite in legea stramoseasca. Dan este miraculos de puternic in lupta, la vederea lui, dusmanii sunt ingroziti, nu indraznesc sa-l atace:



Dar nimeni nu indrazneste Ia glasu-i sa apara, Caci el se-nainteaza precum un stalp de para, Si cine-1 vede falnic, aprins, cu fruntea sus, Ii pare ca alt soare se-nalta din apus."



Din poem se desprinde legatura dintre om si natura. Muntii impartasesc starea de spirit sufleteasca de tristete a batranului Dan:



Iar muntii, albi ca dansul, se-nclina-n departare"

Vulturii il insotesc prin codru: Iar vulturii carpatici cu zborul indraznet Faceau un cortegi falnic eroului drumet".



Vestea despre navalirea tatarilor ii parvine lui Dan ascultand convorbirea a doi stejari. Acestia traiesc" impreuna cu oamenii, un sentiment de ura fata de navalitori:



Batranul Dan asculta graind doi vechi stejari

Zbor suflete gonite din trupuri sangeroase".



Raul se solidarizeaza cu hotararea lui Dan de a porni la lupta:



Dar raul il cunoaste si scade-a sale valuri, Sa treaca inainte viteazul Dan la lupta."



Pamantul tarii, pe care Dan il saruta pentru ultima oara, tresare, rccunoscandu-l:



Pamantul ce tresare si care-1 recunoaste"



Realizarea artistica a poeziei consta in imbinarea in mod armonios intre naratiune, descriere si dialog. Pentru a da vioiciune, ritm actiunii, poetul foloseste vorbirea directa, reproducand intocmai vorbirea stejarilor:



O, frate, zice unul, un vant in miez de noapte Adusu-mi-au din vale lung vaiet, triste soapte Asa! raspunse altul, colo in departare Zarit-am asta-noapte pe cer lumina mare!"



Cu maiestrie este manuit dialogul in propozitii scurte, dinamice, care ne reamintesc de dialogul lui Mircea cel Batran cu Baiazid. Se foloseste frecvent epitetul: triste soapte", verdei tinereti", om de munte" sau epitetul dublu pieptul gros si lat", zile mari si bune".



Comparatia folosita are un caracter popular: pletos ca zimbrul", traieste ca soimul singuratic". Mai sunt si alte procedee artistice care constituie substanta poetica, precum metafora:Pan ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai!" sau personificarea pamantului:ce tresare si care-1 recunoaste". Se repeta in poem cuvantul alb", simbol al puritatii si al cinstei: muntii albi", alb am trait", cu fata alba", alb ca mine".

La fel ca si in opera Iui Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri foloseste prezentul istoric cu intentia de a aduce in fata cititorului fapte din trecutul indepartat: Desi cuprins de lanturi, maret intra romanul!". De asemenea, intalnim forme verbale inverse: dusu-mi-au", zarit-au", venit-au" si locutiuni verbale poetice: cade pe ganduri", sa-ti faci ochirea roata".

Cu usurinta observam miscarea, avantul actiunii, redat prin ritmica vie a versurilor si prin acumularea de verbe:



Siropul o zareste, ridica nara-n vant, incrunta ochiul, bate copita de pamant,

Zburleste coama, salta, in laturi se izbeste

Azvarle, se framanta, se spumega-n sudoare

Si-n zbor plecand deodata, nebun de groaza, murgul

S-afunda-n largul spatiu si spinteca amurgul".



Masura versurilor este de 13-14 silabe. Rima este imperecheata, asezare obisnuita si in creatia populara.

Poemul lui Vasile Alecsandri exprima in versuri ample un puternic sentiment de admiratie si mandrie patriotica pentru vitejia, intelepciunea si taria de caracter a lui Dan, pentru dragostea de libertate a poporului nostru. Scris in preajma Razboiului de Independenta din 1877, poemul a constituit o pilda, un indemn pentru contemporanii poetului de a lupta cu aceeasi insufletire ca si inaintasii lor pentru eliberarea tarii de sub jugul otoman. Dan ,capitan de plai" este un poem eroic.

Poemul eroic este o naratiune in versuri, alcatuita din mai multe episoade, cu unul sau mai multe personaje, care sunt insufletite de sentimente nobile si savarsesc fapte marete.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.