Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





MITUL SOLSTITIULUI DE VARA :: Noaptea de Sanziene de Mircea ELIADE



Mircea ELIADE Noaptea de Sanziene
Deja prin titlu, romanul Noaptea de Sanziene ne duce cu gandul la credintele populare. Este vorba de mitul legat de puterile miraculoase ale zilei de 24 iunie, data la care natura este in culmea fortelor sale germinative. Momentul este crucial deoarece, dupa Sanziene, "se intoarce crangul (a se intelege crugul, n.n.) cerului spre iarna", "toate plantele dau indarat, nu mai cresc", "se micsoreaza zilele", "iarba incepe a se usca".M Noaptea de Sanziene reprezinta deci un fel de loc geometric al tuturor posibilitatilor, ora la care cerurile se deschid, permitand iesirea din timp, accesul catre un spatiu paradisiac, marcat tocmai prin incheierea ciclului germinativ. Romanul porneste de la o supozitie lansata de catre Stefan Viziru, unul din protagonistii romanului, supozitie a carei valabilitate se va verifica abia in final: "Unii. spun ca noaptea aceasta, exact la miezul noptii, se deschid cerurile. Nu prea inteleg cum s-ar putea deschide, dar asa se spune: ca in noaptea de Sanziene se deschid cerurile. Dar probabil ca se deschid numai pentru cei care stiu cum sa le priveasca" De altfel, mitul solstitiului il urmareste pe scriitor inca din momentul redactarii romanului de debut, lsabel si apele diavolului (unul din capitolele cartii se intituleaza Visul unei nopti de varA), noaptea de sanziene facilitand - potrivit conceptiei populare - miracolul regenerarii, al dobandirii tineretii vesnice. in data de 5 iulie 1949, Mircea Eliade consemneaza in jurnalul sau maniera obsedanta in care se intoarce la mitul solstitiului de vara: "Imi aduc deodata aminte ca exact acum douazeci de ani, pe teribilele calduri din Calcutta, scriam capitolul «Visul unei nopti de vara» din lsabel. Acelasi vis solstitial, cu o alta structura si desfasurandu-se pe alte niveluri se afla si in centrul Noptii de Sanziene. Sa fie oare numai o coincidenta? Mitul si simbolul solstitiului ma obsedeaza de foarte multi ani. Uitasem, insa, >-a ma urmarea de la lsabel





Mircea Eliade a abordat problema semnificatiilor solstitiului de vara in viata societatilor traditionale .si intr-o conferinta radiofonica intitulata Vacanta intelectualului, rostita la postul de radio Bucuresti in data de 3 iulie 1937.61 Dupa ce trece in revista conditia intelectualului si ne reaminteste ca traim intr-un cosmos viu, eseistul pledeaza pentru nevoia omului modern de a trai in armonie cu ritmurile cosmice. Remarcand faptul ca omul contemporan a devenit un ignorant ce nu isi mai structureaza viata in conformitate cu pulsul naturii, Eliade vorbeste de insemnatatea solstitiului de vara in existenta celor vechi. Conferentiarul precizeaza ca, in societatile agricole, "sarbatorile campenesti incep cand se apropie soarele de echinox, dansurile tin pana in noaptea Sfantului Ioan - miezul verii - si ca tot atunci se logodesc perechile. Viata omului tine pasul soarelui. Si dragostea creste o data cu patrarul lunii".62

In Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Doina Rusti remarca frecventa cu care prozatorul se intoarce, in opera sa, la credintele legate de puterile magice ale noptii de Sanziene: "Simbolul apare si in alte opere si pastreaza aceasta semnificatie de poarta spre infinit.



Doctorul Aurelian Tataru (Les trois GraceS) moare in noaptea de Sanziene, in padurea Craciuna, speriat de propria-i creatie (intinerirea spectaculoasa a unei femei de saptezeci de anI). Ieronim (Uniforme de generaL) traieste misterul iesirii din realitate in ziua de Sfantul Ioan (sarbatoarea crestina a solstitiului de varA). In nuvela Dayan, personajul titular se ridica de pe patul sau de sanatoriu si gaseste drumul spre gradina paradisului, in aceeasi noapte de Sanziene, caci «chiar si in inima capitalei, ramane tot ce a fost de la inceput: Noaptea de Sanziene»".*3 Dar Mircea Eliade va aborda, in opera sa, si o serie de credinte populare legate de puterile miraculoase ale altor nopti din calendar. Astfel, in naratiunea Nouasprezece trandafiri, prozatorul se ocupa, printre altele, si de semnificatiile magice ale noptii de Craciun, o noapte ce schimba destinul de pana atunci al prozatorului Anghel Dumitru Pandele. Profesorul Dominic Matei din naratiunea Tinerete fara de tinerete, o noua ipostaza a lui Gavrilescu din La tiganci, este lovit de trasnet chiar in noaptea de inviere si astfel isi depaseste conditia profana, avand acces la tineretea fara batranete.

In Mic dictionar folkloric, Tach



e Papa h agi releva obiceiurile practicate la diferite popoare europene in ajunul zilei de 24 iunie.64 Din observatiile folcloristului aroman se desprind doua concluzii esentiale: credinta in insusirile deosebite ale acestei nopti si faptul ca este vorba de o celebrare a fertilitatii. Mircea Eliade explica numele sarbatorii populare de la numele zeitei Diana, Sancta Diana dand in limba romana Sanziana. Istoricul religiilor arata ca veneratia acestei zeite a supravietuit si dupa romanizarea Daciei si ca numele Diana se regaseste in vocabula romaneasca zana.u La randul lui, Ivan Evseev remarca faptul ca, in limba romana, conceptul "Sanziene" desemneaza cel putin trei realitati mitologice strans legate intre ele: " 1). zane ambivalente din categoria Ielelor si Dragaicelor, ce se manifesta foarte activ in ziua Sfantului Ioan Botezatorul (24 iuniE), care a incorporat multe elemente ale sarbatorilor precrestine, legate de solstitiul de vara. in general, Sanzienele sunt spirite feminine plurale, dar, in basme si in unele legende, cel putin doua dintre aceste zane sunt nominalizate: lana Sanziana si Ileana Cosanzeana. Dupa o parere emisa de scoala romantica, in mitologia romaneasca (A. Densusianu, N. Densusianu, At. MarienescU), acest nume ar fi o mostenire latina: Sanziana-Sancta Diana; 2). florile denumite sanziene (Gallium veruM), de culoare galbena si parfumate, care infloresc acum si carora poporul le atribuie proprietati apotropaice si divinatorii tocmai cu ocazia acestei sarbatori solstitiale; 3). Numele sarbatorii populare, inchinate Sfantului loan Botezatorul, care insa pastreaza numeroase elemente precrestine si e insotita de diferite acte magice, legate mai ales de magia premaritala". 1 In intrevederile sale cu Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade abordeaza si problema semnificatiilor noptii de Sanziene: "- Nu ma interesa numai simbolismul religios al solstitiului, ci si imaginile si temele folclorului romanesc si european. In noaptea aceasta, cerul se intredeschide, se poate vedea lumea de dincolo in care se poate disparea Daca cuiva i se infatiseaza aceasta vedenie miraculoasa, el iese din timp, iese din spatiu. Va trai o clipa ce tine o vesnicie Totusi, nu aceasta semnificatie a simbolismului ma obseda, ci acea noapte in sine"

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.