Interpretare de text la prima vedere
" Si intr-o zi, fara sa-mi spuna, tata lua hotararea sa se desparta de mine. Era in septembrie 1940 inainte sa ajung s-o fac eu, istoria, turbure si amenintatoare, dadea buzna peste noi, scoala normala unde invatasem, din Cristur-Odorhei, nu mai exista, impreuna cu jumatate din Ardeal Primisem o hartie in care eram anuntat ca sunt inscris in Bucuresti Plecasem cu caruta spre gara si tata lasase caii la pas foarte incet Nu intelegeam nici de ce plecasem asa devreme
- Domnule, incepu el, te duci la Bucuresti []
Si cu o insistenta cu care vocea sa groasa se ferea sa ma sperie, dar nu sovaia sa ma faca totusi sa inteleg ca, incepand din clipele acelea, ma aflam pe un drum pe care urma sa merg singur, incepu sa-mi spuna ca mai mult decat facuse pentru mine pana atunci nu mai putea, ca el de bani nu mai avea cum sa faca rost; chiar atunci cand ma insotea sa ma urc in tren, nu avea sa-mi dea nici un leu, nu avea, intelegeam sau nu intelegeam?!
- Ba, tu auzi ce spun eu aicea?! []
De ce adica, continua tatal meu, sa nu pot si eu sa izbutesc, chit ca prea bun la treaba n-am fost eu, dar de aia au cheltuit toti si au muncit pentru mine si el, si mama, si Mita si Ilinca, si pana si baiatul ala mai mic, Sae, a avut saracu grija de vite, ba chiar a dat si la secere si la sapa, ca sa pot eu sa invat, sa nu trebuiasca sa ma intorc dupa ce toti au rabdat de pe urma mea, si sa umblu prin noroi in opinci. Ce adica, a izbutit bietul Nila, care abia stie sa iscaleasca si n-o sa izbutesc eu? De ce adica sa nu izbutesc?!
- De ce sa nu izbutesti, ma, Marine?! Sau tu nici nu asculti ce balmajesc au aicea?!! [] Si el se intimida si tacu. Mai vazuse si el elevi prin sat, dar nici unul nu facea ca mine. []
Dibuia si ar fi vrut sa afle macar in ultima ora de la mine daca era sau nu ceva in capul sau in sufletul meu, un gand sau o tarie care sa-i faca despartirea usoara. Cum puteam sa-i spun?! Marile taine nu se dezvaluie nimanui Ne purtam chiar cu cei mai apropiati, ca si cand nu le-am avea, chiar cu riscul de a fi luati in deradere, batjocoriti sau umiliti
- Ma rog, zise el atunci in fata tacerii mele: Eu sper (si ti-o spun asta ca sa ma tii mintE), ca m-ai inteles! Ca, daca nu m-ai inteles, exclama el cu totul detasat de asta data, o sa fie vai de capul tau. []
Tata imi spuse cu un glas impiedicat, parca nesigur, pe nume, ca si cand nu m-ar fi recunoscut, urcat cum eram, ca sunt copilul lui. isi duse bratele in sus, tot cu o miscare franta. Pornire tarzie de imbratisare care nu avusese loc, nu se gandise din timp. imi repeta numele strigan-du-ma si facu cativa pasi pe langa vagon, in timp ce miscarea lina a trenului se accelera."
(M. Preda,
Viata ca o prada, cap. IX, 1977)
intelegerea textului
■ Desi reprezinta o pagina dintr-o lucrare cu un caracter memorialistic, in care Preda a evocat imprejurarile dramatice si nefavorabile ale debutului sau literar (in preajma izbucnirii dictaturii legionare si in plin razboi mondiaL), aceasta are toate atuurile sa constituie un text literar memorabil prin forta reprezentabila a scenei despartirii tatalui de fiul in privinta caruia simte, cu instinctul fara gres al parintelui, ca nu-si mai gaseste nici locul, nici rostul in satul copilariei sale.
■ in ciuda stapanirii de sine si chiar a unei indiferente simulate cu abilitate, tatal adolescentului este profund ingrijorat pentru destinul ulterior al acestuia; selectati din amplul pasaj reprodus secventele evocatoare ce dezvaluie emotiile traite de Tudor Calarasu in momentul decisiv al plecarii pentru totdeauna din sat a baiatului sau; oare de ce parintele, chiar si in momentul despartirii irevocabile de copilul lui, nu accepta sa-si dezvaluie afectiunea trainica, a carei manifestare fireasca i se pare o slabiciune?
■ Analizati toate argumentele experimentatului taran si demonstrati ca sunt o incercare de a.i trezi omului tanar si neformat inca demnitatea individuala, simtul responsabilitatii de a invata carte mai departe si fata de familia care muncise si facuse sacrificii, pentru ca el sa aiba acces la instructie, alaturi de respectul pentru codul moral in care a fost educat si pe care nu se cuvine sa-1 abandoneze niciodata.
Particularitati stilistice
■ intregul capitol al K-lea din opera memorialistica este redactat la persoana I; chiar argumentele rostite de tatal viitorului scriitor sunt reproduse in stil indirect si in stil indirect liber, pentru a le sublinia ecoul puternic in sufletul tanarului Marin, care nu va uita invatamintele parintesti nicicand; dati asemenea exemple in fragmentul de evocare literara citat, imbinarea celor doua stiluri facand sa se suprapuna vocea naratorului, cu cea a eroului -martor si cu glasul "gros" si solemn al tatalui.
■ Replicile directe apartin doar parintelui, care, temator pentru soarta incerta a fiului lipsit de experienta, ratacit in furnicarul Capitalei in vreme de razboi si de rebeliune, reia disperat avertismentele abia rostite cu cateva clipe inainte; dialogul lor este tacit, unul al gandurilor subterane, care circula nestingherite intre doi oameni care se iubesc, in pofida racelii barbatesti afisate; de ce Marin nu-i raspunde direct tatalui sau, chiar daca fluxul reflectiilor interioare asigura o forma de comunicare mai profunda intre ei?
■ Interpretati intelesurile titlului metaforic al operei Viata ca o prada si corelati-le cu imaginea istoriei personificate, care, aidoma unei Iele nebune, navalise ca un iures peste oameni: " istoria, turbure si amenintatoare, dadea buzna peste noi".
Concepte operationale aplicate
Reamintiti-va despre modul de expunere numit evocare, specific prozei (si poezieI) de factura memorialistica; prin intermediul evocarii artistice sunt reinviate locuri, oameni, intamplari deosebite din trecut, pe care memoria omeneasca le-a inregistrat, reactualizandu-le mai ales pentru exemplele pilduitoare oferite prezentului; enumerati scriitori romani, maestri ai evocarii care modeleaza - prin reinvierea modelelor nepieritoare - sufletul omenesc, precum: I. Creanga, M. Eminescu, I. Slavici, M. Sadoveanu, L. Blaga, G. Bacovia, T. Arghezi (in proza memorialisticA), M. Preda etc.
Limba si comunicare
■ in prima secventa narativa a paragrafului mentionat, verbele folosite sunt conjugate la toate timpurile trecute ale indicativului, care sunt caracteristice relatarii; de ce fiecare enunt (propozitie sau frazA) este separat de rest prin puncte de suspensie? Oare timpul istoric deja precipitat "mai avea rabdare" cu cel care pleca definitiv din lumea taraneasca, care-i modelase personalitatea?
■ Secventele ample, redactate in stil indirect si indirect liber, alterneaza prezentul (indicativ, conjunctiV), timpul pe care Marin si-1 asuma, cu trecutul (imperfect si indeosebi perfect compuS), care reprezinta durata deja parcursa, pe care eroul este obligat sa o lase in urma sa; alegeti un episod din textul prezentat si faceti analiza gramaticala a modurilor si a timpurilor verbale corespunzatoare predicatelor.
■ Si in stilul direct (al replicilor tataluI), precum in cel indirect, propozitiile cu valoare de avertisment au mereu o dubla valenta interogativ-exclamativa; motivati acest fapt si in plan lingvistic, dar si in cel semantic.
■ Explicati sensurile a doua locutiuni verbale care definesc istoria si individul, dai- concomitent si relatia dramatica dintre cele doua entitati: "dadea buzna" si "o sa fie vai de capul tau".
