Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





M. Preda, Cel mai iubit dintre pamanteni, vol. II, 1980 - intelegerea textului de Marin PREDA



Marin PREDA Cel mai iubit dintre pamanteni
Interpretare de text la prima vedere

Era ticalosilor, astfel imi veni in minte titlul noii mele lucrari. Nu secolul, nici mileniul, ci Era, care putea fi mult mai mult. []

Aici e aici! Lumina nu e decat pe pamant, universul e de catran. Spiritul bajbaie incercand sa patrunda negrul cosmos, din care miliardele de stele nu pot alunga intunericul. Cum am putea sa nu ne speriem de sfarsitul nostru? Nu ne speriem, fiindca ne nastem cu bucuria de a fi, iar aceasta bucurie se alimenteaza din noi insine si ne pune in miscare sa ne dovedim ca suntem. Ati observat? Cat de intelepti devenim in orele cand muncim! Moartea nu mai exista decat ca o pura idee. Daca ne-ar prinde cu ciocanul in mana, sau la arat, sau in toiul oricarei alte munci in care ne-am darui cu toata fiinta si am muri inainte ca bucuria daruirii sa se spulbere, aceasta daruire ar fi ca un scut, am muri tot atat de impacati ca intr-un somn, care ne-ar dobori irezistibil si ne-am scufunda euforic, ca si cand am fi drogati (si nu este oare somnul minunatul drog pe care natura 1-a daruit inca de la inceputuri fiintei monocelulare din care am devenit apoi constiinte?) Bucuria unei impliniri ne invaluie sufletul si il apara de groaza mortii. De aceea, dupa o credinta populara, mor greu ticalosii, adica cei care n-au trait decat pentru ei, sau au facut rau altora (Shakespeare le aduce in acele clipe, inaintea ochilor fantomele victimelor loR), dar nu numai marii scelerati au cosmarul sfarsitului, ci si egoistii de toate nuantele, de la cei care au trait pe spinarea altora, pana la cei care n-au iubit pe nimeni. Cat de apropiata, de familiara e moartea, cat de amestecata e ea printre treburile noastre si cu cat humor simplu stam de vorba cu ea, ca Ivan Turbinca, acest erou care ii tragea de atatea ori clapa. N-o sa traiesc cat lumea si n-o sa mor de doua ori, se mai spune. E un gand de om, legat de viata plina, singura care exista si care continua si dupa noi, in timp ce ticalosul e pedepsit sa se sperie necontenit"



(M. Preda, Cel mai iubit dintre pamanteni, voi. II, 1980) intelegerea textului

a-  in 1980, dupa trei ani de efort sustinut, M. Preda publica ultima sa capodopera (dupa cateva luni a muriT), intitulata trist-ironic Cel mai iubit dintre pamanteni, al carei protagonist, un tanar intelectual Victor Petrini, traverseaza cosmarul unei duble detentii. De aceea, cartea reprezinta o ampla confesiune, al carei dublu rol catarctic (purificatoR) este de a-I face pe nevinovatul prizonier al unui sistem politic opresiv (dictatura comunista) si al iluziei ca mitul fericirii exista sa se cunoasca pe sine si lumea in care traieste.

a-  Asadar, romanul scris la persoana I dezvaluie framantarile interioare ale unei constiinte lucide, care nu accepta fatalitatea destinului, ci vrea sa lupte contra dogmelor politice (cum a fost si cea stalinist-comunista), impotriva absurdului social si moral, pastrandu-si demnitatea umana chiar si in situatii-limita, asa cum le indura si le supravietuieste, desi a fost inchis de doua ori. Experienta sa familiala, profesionala, sentimentala, socio-politica si mai ales carcerala il determina sa conceapa un eseu filosofic-eseistic, numit sugestiv Era ticalosilor"; explicati intelesurile acestui titlu si prin prisma portretului simbolic facut de naratorul-erou omului netrebnic in cuprinsul fragmentului epic citat.

a-  Victor Petrini trece prin intamplari dramatice, absurde, umilitoare: este dat afara din invatamantul superior si trimis sa lucreze in echipa de deratizare a orasului; se cearta cu familia si se indeparteaza mult timp de parintii lui; femeile pe care le iubeste il parasesc, mor sau ii ascund trecutul infamant, impingandu-1 la omor prin imprudenta si (din ratiuni de apararE) provocandu-i o noua captivitate. in aceste conditii coplesitoare prin gravitatea si injustetea lor, cum va explicati tonusul vital al personajului, seninatatea optimista cu care vorbeste despre moarte, convingerea ca acest sfarsit firesc al vietii se produce intr-un fel pentru oamenii buni si intr-alt fel pentru ticalosi"?

a-  Care sunt tipologiile incarnate de ticalosi" in viziunea scriitorului? Faceti portretul sceleratului, al egoistului, al insului primar care provoaca cu placere raul (al sadiculuI), al profitorului, al narcisiacului steril (care se admira si se iubeste doar pe eL); definiti ticalosia umana (o racila morala) din punctul vostru de vedere.

Particularitati stilistice

a-  intregul fragment epic, desi apartine unei proze de tip obiectiv, este redactat la persoana I, reunind vocea naratorului cu cea a personajului-martor al propriei experiente, pe care o analizeaza si o transmite receptorilor mesajului sau, generalizat in consideratii moral-filosofice. Spre deosebire de discursul monologic propriu-zis, in care accentul este pus pe locutor (cel care vorbestE), naratorul din textul dat recurge la un monolog adresat, deoarece pe durata confesiunii atentia sa este concentrata asupra destinatarilor (cititoriloR), care trebuie sa-si extraga invatamintele necesare din gravele dileme existentiale parcurse de Victor Petrini. Faceti distinctiile care se impun intre functiile monologului interior in proza subiectiva a lui Camil Petrescu si cele ale monologului adresat in creatia epica a lui Marin Preda, desi ambele sunt de tip confesiv si formulate la persoana I.

a-  Paragraful reprodus contine numeroase propozitii exclamative si interogative. Care este rolul lor stilistic si la cine se refera persoana I plural, pe care o foloseste constant naratorul in structura verbelor predicative din interiorul acestora?

a-  Ati exersat atat in testele rezolvate, cat si in cele propuse (referitoare la opera lui Camil Petrescu, M. Preda si a altor scriitorI) stilul direct ori direct legat, indirect sau indirect liber; precizati care dintre ele sunt prezente in textul narativ oferit spre interpretare si aduceti argumente stilistico-gramaticale in favoarea solutiilor alese de voi.




a-  Maniera eseistic-speculativa in care este redactat textul, se vadeste si in prezenta unor figuri de stil specifice unei demonstratii teoretice epicizate, si anume: epitetul explicativ (simplu, dublu sau in lant), comparatia si enumeratia; gasiti exemple pentru procedeele retorice mentionate si explicati atat intelesurile lor, cat si rolul indeplinit in disertatia cu structura narativa.



Concepte operationale aplicate

a-  Definiti tipul de monolog adresat, care pastreaza, din punct de vedere formal, caracteristicile structurii adresative; realizat sub forma particulara a marturisirii, acesta ii are ca destinatari pe insisi receptorii mesajului confesiv (adica cititoriI), carora li se adreseaza in chip direct si indirect; cautati exemple potrivite in ultimul roman scris de M. Preda.

a-  Definiti eseul, specie literara in proza aflata la confluenta literaturii cu filosofia, avand un continut preponderent reflexiv, un stil digresiv si o forma deschisa celor mai diverse teme, abordate intr-o maniera impresionista; consultati, in expunerea ideilor voastre, si capitolul dedicat eseului in manualul Corint, clasa a X-a, p. 196.



Limba si comunicare

a-  In secolul al XX-lea, numerosi scriitori de referinta considera eseul modalitatea literara predilecta prin care isi formuleaza temele de meditatie, printre acestia figurand la loc de cinste si Marin Preda cu: Imposibila intoarcere", lucrare integral eseistica, interviurile pe cele mai diverse teme acordate lui Florin Mugur in Convorbiri cu Marin Preda", Viata ca o prada, opera memorialist-eseistica si numeroase pagini de reflectii raspandite in romane ca Delirul, Intrusul mai ales Cel mai iubit dintre pamanteni, pagini ce denota gustul autorului pentru speculatia filosofica si confera scrierilor mentionate caracterul unei superioare proze de idei.

a-  Fragmentul epic citat are toate caracteristicile unui eseu literar bazat pe o structura narativa; are valente demonstrative (seamana cu o disertatie in proza), frazarea este ampla, cu digresiuni si multe paranteze explicative; dintre propozitiile subordonate sunt preferate: atributivele determinative si apozitive (introduse prin adverbul adica"), care aduc informatii suplimentare ori le detaliaza pe cele deja oferite; circumstantialele de cauza (pentru ca motiveaza afirmatiile si actiunile evidentiatE), de scop (intrucat ideile si faptele eroului au finalitati precisE) si concesive (deoarece omul este adesea pus in situatia de a invinge piedicile de tot felul care se opun implinirii telurilor salE); dati exemple care sa justifice aprecierile noastre despre limbajul eseistic al operei lui M. Preda.

a-  intr-un eseu, observatiile personale sunt argumentate prin cele mai diferite referiri la cultura nationala si universala, la creatii populare si culte, asociind exemple din variate domenii ale cunoasterii; extrageti din text aceste referinte culturale si analizati-le.

a-  Exprimarea eseistica este elaborata, ingrijita, fara elipse, elevata, selectand un lexic cultivat in care predomina cuvintele, calcurile lingvistice si expresiile neologice; identificati, in fragmentul de eseu narativ oferit, asemenea structuri novatoare si, mai ales, selectati multi termeni neologici.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.