Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Zburatorul de Ion Heliade Radulescu - Tema poeziei



Ion HELIADE RADULESCU Zburatorul
Tema poeziei este motivul zburatorului, de aceea se inscrie in programul Daciei literare. Zburatorul este un personaj fantastic, care se arata pe inserat tinerelor fete, le determina sa se indragosteasca de el si apoi dispare.

Ideea este ca patimile trebuiesc evitate ("Sa fuga fata mare de focul de iubit"), fiindca patrund in inima omului si sunt greu de indepartat ("nici rugi nu te mai scapa / Fereasca Dumnezeu").

Compozitia este complexa. in prima parte este o idila, in partea a dona un pastel, iar in partea a treia o legenda.

Textul dezvolta in prima parte trairile unei adolescente, Florica. Ea descrie mamei sale aceste senzatii fizice pe care le traieste: "pieptul mi se bate", "Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate", "Ah! inima-mi zvacneste!", "ochii-mi vapaiaza", "tremur de nesatiu", " Obrajiiunul arde si altul mi-a racit", "o pirotelfi de tot m-a stapanit". Mama ii propune solutiile din viata satului: "d,u-te la mos popa", babele din sat, vrajitorul.

Al doilea moment surprinde sugerarea prezentei zburatorului prin trei ipostaze subtile: de destin ("Eu parca-mi auz scrisul"1), de fior ("prin vine un fior"), de vant ("dar e un vant usor").



Partea a doua este un pastel, in care se prezinta imaginea unui sat pe inserat prin imagini,, vizuale si auditive. Imaginile vizuale sunt realizate in general prin metafore si sitwboluri: "Vesmantul ei cel negru de stele semanat", "cobe tot cade cate-o stea", "a laptelui fantana". Imaginile auditive sunt realizate prin gerunzii ("tipand parca chema"), aliteratii ("soapta in susur"), metonimii ("latratorii s-aud"). Ele sugereaza multa miscare la momentul inserarii, ca un punct culminant, dupa care urmeaza o liniste ("Tacere este totul si nemiscare plina"), ce prefigureaza venirea zburatorului.





Partea a treia are o forma de legenda " in care zburatorul primeste alte ipostaze:

de balaur ("balaur de lumina cu coada-nflacarata"), de zmeu ("tot zmeu a fost,

surato"), de flacaiandru ("ca brad un flacaiandru") si de fulger ("Dar ce lumina iute

ca fulger trecatoare").

Aceasta metamorfoza a zburatorului face din el un personaj fantastic, un erou romantic exceptional, iar eroina, prin trairile si evenimentele prezentate, devine exceptionala in imprejurari exceptionale, prefigurand Luceafarul de Mihail Eminescu. Tema, eroii, conflictul, subiectul au o structura afectiva, ca in poeziile romantice. Motivul zburatorului arata, pretuirea folclorului si prin caracterul sau fantastic o trasatura a romantismului. Idila, pastelul, legenda sunt specii romantice, iar pastelul presupune existenta sentimentului naturii, care este o trasatura a romantismului.

In poezie gasim si elemente realiste, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul rellecta viata satului romanesc de la mijlocul sec. al XlX-lea. Dialogul dintre cele doua vecine, dintre mama si Florica, prezenta unor elemente dialectale din Muntenia, folosirea unor expresii ale limbii vorbite duc acel plurilingvism caracteristic

realismului: "tras printr-un inel", "mi-ti vine", "nas ca vai de el". Elementul de ironie

arata prezenta spiritului critic, care caracterizeaza realismul.

Elementele clasiciste sunt mai mult sugerate. Zburatorul apare stralucitor ca un erou ideal ("Si pietre lucitoare lucesc pe el ca foc") dar aceasta imagine ideala ("tras printr-un inel") este ironizata ("nas ca vai de el"). Ion Heliade Radulescu aduce deci o subtila sinteza intre structura romantica a

poeziei cu elementele realiste si clasiciste. 13.6. Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea. La Cozia.

Tema poeziei o formeaza exaltarea trecutului glorios si critica prezentului

decazut:

"Noi privim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un urias odata in razboaie a purtat

Greutatea ei ne-apasa, trece slaba-ne masura

Ne-ndoim dac-asa oameni intru adevar au stat." ;

Ideea sau mesajul are o dimensiune romantica exprimata prin dragostea fata de patrie dar si o dimensiune clasicista prin pretuirea rationalismului, a artei, stiintei, culturii, care ar reprezenta adevarata glorie:

"Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte stralucite




insa triste si amare; legi, naravuri se-ndulcesc

Prin stiinte si prin arte natiile infratite

in gandire si in pace drumul slavei il gasesc."

Avem sugerat subtil si un mesaj politic exprimat lapidar pfin: "Lumea e in asteptare", fiindca poezia este scrisa in 1844, cand se prefigurau starea de spirit si evenimentele de la 1848.

Elegia este evocarea uneia dintre cele mai semnificative personalitati ale luptei pentru apararea fiintei nationale. De aici si titlul poeziei "Umbra lui Mircea", care este o metafora, o metonimie si un simbol al constiintei nationale. Mircea este un prototip, o imagine a poporului roman, un erou, care lupta impotriva valului otoman pagan, ca sa nu distruga tara si lumea crestina. Asa au facut si Stefan cel Mare, Mihai Vitezul, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara, Skanderberg, Ioan Sobietki.

Comuniunea dintre om si natura, pretuirea folclorului sunt o modalitate de a exprima caracterul romantic al eroului vazut ca personaj fantastic: "Raul inapoi se trage muntii varful isi clatesc" "Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza"

Motivul mormintelor, al manastirilor, nocturnul, evaziunea in vis sunt elementele, care sugereaza cadrul romantic exceptional. Ele aduc o ilustrare a programului Daciei literare, fiindca vizeaza trezirea constiintei nationale. De aceea poezia poate fi interpretata ca o ars poetica, adica o poezie programatica, in care autorul isi defineste programul estetic romantic dar si aderenta la obiectivele generatiei de la 1848. Avem si unele elemente realiste in sensul ca razboiul este "bici groaznic", gloria se obtine cu mari sacrificii: "Si ai lui sangerati dafini natiile il platesc". Lipsa patriotismului inseamna ca "intunericul domneste", ca "Tot e groaza si tacere", de aceea "umbra intra in mormant".

Originalitatea poeziei consta in subtila afirmare a ideologiei iluministe, a mesajului patriotic, in subtila personificare a constiintei nationale prin spiritul lui Mircea cel Batran, prin atmosfera nocturna romantica, prin sugestiile de tip simbolist. Astfel in versurile: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate" avem o repetare a vocalei "u", care sugereaza ruperea planului real spre a face posibila prezenta fantasticului. Este o aliteratie si o asonanta de tip simbolist, asa cum o vom regasi in poezia lui Ion Barbu "Din ceas, dedus"

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.