Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Ion BARBU



    Ion BARBU - poza (imagine) portret Ion BARBU



    Despre Dupa melci

    alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

    Dupa melci - revelatiile logosului
    Ion Barbu, placheta de versuri Dupa melci, 1921 - Particularitati stilistice












Ion Barbu, placheta de versuri Dupa melci, 1921 - Particularitati stilistice :: Dupa melci



Ion BARBU Dupa melci
Dupa melci

III.

"Dintre pene si cotoare

Gata nins,

Cum mija un pic de soare

Pe intins

(in campie

Colilie

Rasboind cu lunecusul

Din tapoi saltand urcusuL)

- inaltat la dambii prinsi

Ma-ntorsei subt alunis

il zarii langa culcusu-i

De frunzis.

Era, tot, o scorojita

Limba vanata, sucita,

0 nuia, ca un hengher

il tinea in zgarzi de ger!

Zale reci,

Aspre benti ce se-ntretaie,

Sus, pe vreascurile seci,

il prindeau:

O frunza moarta, cu pastaie.

Si pe trupul lui zgarcit M-am plecat

Si l-am bocit:

- Melc, melc, ce-ai facut Din somn cum te-ai desfacut? Ai crezut in vorba mea Prefacuta Ea glumea! Ai crezut ca ploua soare, C-a dat iarba pe razoare, Ca alunul e un cantec Astea-s vorbe si descantec! Trebuia sa dormi ca ieri, Surd la cant si imbieri, Sa tragi alt oblon de var intre trup si ce-i afar1 - Vezi?

Iesisi la un descantec; Iarna ti-a muscat din pantec Ai pornit spre lunci si crang, Dar pornisi cu cornul stang, Melc natang, Melc natang!

Iar cand vrui sa-1 mai alint intinsei o mana-amara De plans mult si dardaind, Doua coarne de argint Rasucit se sfaramara." []

(Ion Barbu, placheta de versuri Dupa melci, 1921)





intelegerea textului

■ Poemul amplu Dupa melci cuprinde un scenariu epic structurat de autorul insusi in trei parti, fapt ce-i confera aspectul unei balade culte cu multiple valente alegorice. Relevanta este experienta facuta de un copil (ramas anonim ca si locul intamplariI) intr-o tripla dimensiune a aventurii traite de acesta in spatiul ludicului, al magicului si al cunoasterii (care implica erori, traume sufletesti si sacrificii dureroasE).

■ in intregime textul baladesc este redactat la persoana I si reprezinta la prima vedere, punctul de vedere al eroului infantil asupra evenimentelor pe care le provoaca, la care participa si al caror deznodamant nefericit (inghetarea melcului surprins de ger iesit afara din cochilia luI) il deplange, simtindu-se direct vinovat de aceasta; totusi, prezenta omului matur, care regandeste faptele copilului de altadata, se face simtita in text; cautati cu atentie marcile discrete ale gandurilor sau ale vocii autorului, care interpreteaza aventura cunoasterii si implicatiile ei din perspectiva varstei experimentate a adultului.

■ Priviti intamplarile intai din perspectiva micului erou: curiozitatea de a revedea padurea inaccesibila pe durata iernii; dorinta dejoaca si de explorare a universului inconjurator; nevoia de a-si exercita influenta asupra unei vietati pe care o supune; incercarea propriilor forte prin rostirea descantecului; bucuria reusitei temporare; frica de lasare a intunericului si de "vifornita tarzie" care reface suprematia iernii; parasirea micului prieten, fuga lasa, punerea sa la adapost de efectele naturii dezlantuite; analizati, din acest moment, sentimentele copilului care se va simti responsabil de moartea fragilei vietati.

■ Transpuneti faptele intr-un registru simbolic si analizati-le din urmatoarele perspective: copilul descopera iluzia jocului ca act de pura gratuitate, avand revelatia implicatiilor sale mult mai grave; personajul infantil devine constient de puterea cuvantului rostit si de consecintele pe care le declanseaza actul comunicarii in lumea reala; daca ridicam experienta traita la nivelul actului de creatie, atunci poemul barbian va invita sa reflectati la o drama estetica produsa in dublu sens: copilul (artistul capabil sa se autoiluzionezE) ajunge singur victima proiectiilor sale ideale, care-1 fac sa nu se adapteze realitatii in care vietuieste; sau copilul (artistul generator de iluziI) este in stare sa creeze o suprarealitate atat de convingatoare pentru cititor, incat acesta - fascinat de perfectiunea universului descris in chip ideal - sa incerce s-o suprapuna existentei adevarate. Dezvoltati, cu argumente proprii, solutiile de interpretare oferite.



Particularitati stilistice

■ In consens cu locul actiunii si conditia rurala a micului protagonist al intamplarilor, limbajul baladei culte este rustic, presarat cu termeni si expresii stravechi; identificati regionalismele, arhaismele si constructiile lexicale de factura populara din amplul poem, facand aprecieri asupra frecventei lor si a absentei compensatorii a neologismelor.



■ Analizati figurile de stil cumulate de poet pentru a descrie imaginea dezolanta a melcului ucis de asprimea gerului; daca personificarile si comparatiile tin de universul liricii populare, metafora denota caracteristicile stilului elevat al poeziei culte.

■ Lamentatia copilului, impresionat de tragedia provocata in mod inconstient, este o succesiune de interogatii, exclamatii si repetitii poetice; analizati-le functia ritualic-incantatorie si demonstrati ca, impreuna, au valoarea magica a unui bocet funebru.



Concepte operationale

■ Definiti alegoria si justificati trasaturile acestei complexe figuri de stil chiar in poemul epic oferit spre studiu; completati si cu alte exemple preluate din poezia folclorica (MioritA) si din lirica culta (Luceafarul de M. Eminescu, Noaptea de decemvrie de Alexandru Macedonski, Mistretul cu colti de argint de St. Aug. Doinas etC).

■ Structurati, pe scurt, caracteristicile baladei culte (in raport cu cele ale baladei popularE) si ilustrati cu texte literare apartinand unor autori consacrati care au pretuit specia ca atare si au cultivat-o: George Cosbuc, St. O. Iosif, Radu Stanca, St. Aug. Doinas si altii.



Limba si comunicare

■ Fluenta ideilor poematice este asigurata si printr-o rafinata manuire a tehnicii ingambamentului: urmariti modalitatile de realizare concreta a acesteia si, mai ales, efectele obtinute in planul continutului de idei, de exemplu: "Zale reci/Aspre benti ce se-ntretaie, /Sus, pe vreascurile seci, /il prindeau: /O frunza moarta, cu pastaie" sau: "Ai crezut in vorba mea/Prefacuta Ea glumea!.."

■ Dati exemple de versuri scurte (alcatuite din doua cuvinte sau numai dintr-unuL) si explicati atat accentul liric concentrat asupra lor, cat si efectele asupra intretinerii ritmului dinamic al baladei culte.

■ Urmariti dislocarile sintactice frecvente si consecintele lor atat in plan gramatical, cat si la nivel semantic, dupa modelul: "Era, tot, o scorojita/Limba vanata, sucita", in care predicatul nominal "era o limba" este dislocat, iar intre verbul copulativ si numele predicativ sunt intercalate alte parti de propozitie Ctor", "scorojita"), asupra carora insista autorul in creionarea imaginii impresionante a melcului mort.

■ Remarcati in structura epicului baladesc, varietatea formelor verbale, de la cele nepersonale (indeosebi participii si gerunziI) pana la cele personale (care fac apel la toate nuantele trecute ale indicativului, mai ales la perfectul simplu, reactualizat ca timp literaR); exemplificati din fragmentul literar citat!

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.