Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Andrei MURESANU



    Andrei MURESANU - poza (imagine) portret












Andrei MURESANU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 19 nov. 1816, Bistrita - m. 11/23 oct. 1863, Brasov.

Poet si ziarist.

Fiul lui Toader Muresanu, mestesugar (tinea in arenda o moara de scoarta de argasit) si al Eftimiei (n. Sereteanu).

Studii in casa parinteasca cu dascalul Danila Dobos, apoi la scoala normala saseasca (1825-1826) si la gimnaziul calugarilor piaristi (1827-1832) din Bistrita, continuata la seminarul din Blaj (1832-1838).

Prof. la scoala normala din Cetate (1838-1840) si la gimnaziul romano-catolic (1840-1850) din Brasov; translator pentru lb. romana la guvernul militar si civil al Transilvaniei (1850-1854), apoi "con-cipist gubernial" si translator pentru lb. romana la locotenenta chesaro-craiasca transilvana (1854-1861) din Sibiu. Colaborator la Foaia pentru minte, inima si literatura, Gazeta de Transilvania (carora le este si "redactor secundar") si Telegraful roman. A semnat si cu initiale (in diverse combinatii), cu asteronim si cu pseud. Urziceanu, Eremitul (Eremitul din Carpati) si, poate, Albion. A debutat cu o poezie, Traducere (fara indicarea autorului) in Foaie pentru minte, inima si literatura in 1838. O parte din scrierile sale au aparut in voi. Din poeziele lui Andreiu Murasanu (Brasov, 1862).

A mai publicat in voi. si o trad. a lucrarii pedagogice de popularizare Icoana cresterii rele cu mijloace de a o face si mai rea (1848). Poeziile sale, destul de diverse ca tematica (erotice, meditatii intime si mai ales patriotice, fabule si anecdote versificate), se numara printre cele mai bune scrieri atunci in Transilvania. Ca gazetar a abordat probleme social-economice si pedagogice, dar, mai ales, a contribuit la explicarea si popularizarea unor notiuni de estetica, istoria artelor si teorie literara.

Activitatea poetica a lui MURESANU nu este deosebit de extinsa, ea are insa toate caracteristicile liricii pasoptiste, alaturi de particularitatile imprimate de originea transilvaneana a autorului. MURESANU debuteaza astfel cu poezie erotica in genul lirismului obiectiv al Doinelor lui V. Alecsandri, care inventeaza, pentru a da expresie sentimentelor autorului, personaje si situatii menite sa induioseze pe cititor {Fetita si paserica) sau recurge la balada in stil (pseudo) popular (Teodor si Mariuta). Pe de alta parte, si cam in acelasi timp (1840), incepe sa scrie si primele meditatii care, prin problematica si maniera il inrudesc cu V. Carlova (O mustrare. Glasul unui roman, care implica aceleasi reprosuri adresate divinitatii ca si Rugaciunea acestuia), sau Gr. Alexandrescu (Asa mi-a fost ursita), in care "alexandrinul romanesc" de 14 silabe e folosit pentru a exprima convingerea in predestinarea tragica a poetului: ,Asa mi-a fost ursita, din veac am fost menit/ Sa vad marul de aur, dar sa nu-1 prind cu mana,/ Sa fiu eu marturie la cel ce-i fericit"). Desi in Ardeal MURESANU se numara printre cei mai talentati poeti ai epocii, el este mult mai putin artist decat contemporanii sai munteni: expresia lui e prozaica, meditatia superficiala, iar stangaciile sintactice si vocabularul latinizant, caracteristice tuturor scriitorilor ardeleni din aceasta perioada, nu amelioreaza nici ele lucrurile. Adevarata reputatie a lui MURESANU - care i-a asigurat permanenta in constiinta romanilor si in istoria literara - i-a fost adusa de cateva ample si avantate poezii patriotice (Un suspin. La muza mea, Un rasunet, 15 mai 1848), compuneri mai mult sau mai putin direct legate de evenimentele anului 1848 si in care entuziasmul reformator al poetului, dragostea sa de neam, revolta in fata asupririi si credinta in necesitatea unei lupte izbavitoare antreneaza si expresia dincolo de nivelul ei obisnuit. Un rasunet, scrisa ca un ecou la Catra romani (Desteptarea Romaniei) de V. Alecsandri si avand, ca si aceasta, un vadit caracter de manifest revolutionar, recurge la un retorism de buna calitate; melodia lui A. Pann, pe care i-a adaptat-o Gh. Ucenescu, a contribuit la raspandirea si pastrarea in memoria generatiilor succesive, ducand-o pana la gloria de Imn national. O orientare tematica similara (adaptata, desigur, imprejurarilor) si un stil asemanator au si poeziile mai izbutite din ultimul deceniu de viata (Romania in 1854, Eremitul din Carpati, Anul nou 1855), compuneri ample, cu ambitii filosofice si orientare progresista (ultima contine si o pledoarie pentru unire), caracterizate prin acelasi fel de abordare poetica a temelor: autorul isi asuma postura tribunului, apeleaza la exemplul istoriei glorioase, isi cearta contemporanii pentru defectele care ii impiedica sa-si ocupe locul meritat si ravnit in concertul popoarelor, expresia e retorica (fraza ampla, adesea exclamativa, epitetele ornante sunt frecvente, latinismele-nu totdeauna fericite - par sa urmareasca si un efect de innobilare a limbajului). De-a lungul timpului, MURESANU a scris si cateva fabule si anecdote versificate si a lasat si cateva traduceri-prelucrari din Biirger, Schiller, irelevante estetic. Interesanta este, in schimb, publicistica sa. Articolele cu continut social-economic sau pedagogic doresc sa raspandeasca printre cititori o mentalitate moderna, intreprinzatoare, stimuland dezvoltarea mestesugurilor si - peste tot - harnicia si pretuirea pentru instructie si cultura (M. pune mare pret pe educatia in familie, pentru ameliorarea careia traduce si opul german al lui Saltzmann si Hann, Icoana cresterii rele, 1848). Cele mai multe si mai ample dintre articolele sale sunt insa destinate popularizarii unor notiuni de estetica si teorie literara, ca si de istoria artelor {Artile sau maestri-ile cele frumoase, Romanul si poezia lui, Romanul in privinta picturei (zugraviei), Romanul in privinta muzi-cei) sau iau parte la efortul de a crea critica literara romaneasca intr-o directie care sintetizeaza orientarile imprimate cam in acelasi timp de I. Heliade Radulescu si MURESANU Kogalniceanu. MURESANU afirma, deci, necesitatea examinarii obiective si nu neaparat indulgente a unei productii poetice ce tinde sa devina pletorica, dar isi concentreaza atentia asupra chestiunilor de prozodie si limba, nivelul deocamdata cel mai accesibil tuturor criticilor romani incepatori. Polemica sa cu tanarul Vincentiu Babes (Cateva reflexii asupra poeziei noastre, Duplica (Asupra poeziei)) a facut oarecari "valuri" in epoca si a contribuit, in orice caz, la limpezirea unor notiuni de tehnica elementara, indispensabile oricarui poet.



OPERA

Din poesiele lui Andreiu Murasanu, Brasov, 1862 (ed. II, Sibiu, 1881); Poezii, Arad, 1920; Poezii si articole, ed. ingrijita si pref. de D. Pacurariu, Bucuresti, 1963; Reflexii, ed. ingrijita, pref., note si glosar de Livia Gramada, Cluj-Napoca, 1977; Poezii. Articole, antologie, postfata si bibliografie de I. Buzasi, Bucuresti, 1988; Traduceri: Icoana cresterii rele cu mijloace de a o face si mai rea, dupa principiile renumitilor barbati Gr. F. Salt-mann si Carol Han, tradusa si prelucrata pentru romani de ~, Brasov, 1848.


REFERINTE CRITICE

A. Densusianu, Cercetari literare, 1887 (v. si ed. din 1983); V. Braniste, Muresianu Andras, 1891; I. Ratiu, Viata si operile lui Andrei Murasanu, 1900; N. Iorga, Istoria; , I-III; G. Calines-cu, Istoria; 1. L. R., II; G. Ivascu, Istoria; I. Rotaru, O istorie, I; O. Papadima, Ipostaze ale iluminismului romanesc, 1975; MURESANU Scarlat, Istoria poeziei romanesti, I, 1982; I. Buzasi, Andrei Muresanu, 1988; A. Rau, Andrei Muresanu in rasariturile magicului, 1996.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Andrei MURESANU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Andrei MURESANU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Poezie

Un rasunet

- citeste textul
Poezia Un rasunet - Tema poeziei



loading...