Interpretare de text la prima vedere
"Cum te gasesti, usoara zburatoare, Zacand aci, pe-o margine de drum, Si nu dormind intr-un polen de floare, invaluita-n aur si parfum?
Neascultand de vantul de la stup, Te-ai aruncat in plasa verde-a zilei Si darurile-acum, ale zambilei, Puterile-amortite ti le rup.
Voind sa duci tezaurul de ceara, Te prabusisi din drumul cel inalt. Cine-o sa vie, trupul tau de-afara Sa-1 caute si-n jur sa sufle cald?
Cu aripa-n tarana si in vis, Strange la piept comoara ta deplina. Cat te iubesc, frumoasa mea albina, Ca sarcina chemarii te-a ucis!"
(T. Arghezi - Lumina lina, in voi. Cuvinte potrivitE)
intelegerea textului
■ Poetul florilor maladive" si al "micilor poeme in proza" (mort in 1867, la numai 46 de anI) depasise estetica romantismului si se inscria in modernitate prin volumul Les Fleurs du mal (1857); Albatrosul face parte din ciclul "Spleen si ideal" si defineste, intr-o forma simbolica, conditia tragica a artistului. Poetul modernist roman, care 1-a pretuit pe Baudelaire si a tradus din opera acestuia compozitii lirice, devenite celebre, a dat replica estetica printr-o viziune proprie asupra destinului creatorului de frumos in Lumina lina.
■ Comparati semnificatiile titlurilor poematice, reflectand la simbolistica "albatrosului", acest neobosit "drumet cu aripe" care face legatura intre pamant, ape si cer, precum si la aceea a harnicei albine "invaluite in aur si parfum" de flori si de polen; care sunt intelesurile "luminii" in poezia argheziana?
■ Cele doua texte lirice, inrudite printr-o tematica comuna si prin intelesuri complementare despre raporturile dramatice ale creatorului atat cu propria sa creatie, cat si cu lumea in care i-a fost sortit sa traiasca, reprezinta niste arte poetice; apreciati-le continutul ideatic si forma artistica impecabila din aceasta perspectiva.
Particularitati stilistice
■ Ambele poeme sunt niste metonimii extinse (tropi de semnificatie prin corespondenta directA), caci numele unor obiecte sau fiinte sunt inlocuite prin altele, complet diferite, dar cu care ele insesi se afla intr-o relatie de contiguitate (corelatie, filiatiE) logica. Identificati termenii metonimiei din arta poetica argheziana si explicati filiatiile posibile de sensuri, dupa modelul oferit de noi in raport cu poezia baudelairiana: "albatrosii" - creatorii de frumos artistic, personalitatile de exceptie ale umanitatii; "marinarii" - indivizii comuni, mediocri, rai, care, prin neintelegerea lor adesea vulgara, ranesc spiritele sensibile si chiar aduc prejudicii oamenilor de exceptie; "corabia pornita pe valurile-amare" - existenta insasi cu rarele clipe senine, cu furtunile imprevizibile, generatoare de pericole, si cu deceptiile care mutileaza sufletele delicate, neadaptate la prozaismul vietii obisnuite.
■ Analizati, in paralel, figurile de stil combinate cu maiestrie de cei doi mari poeti in versurile: "Poetul e asemeni cu printul vastei zari/Ce-si rade de sageata si prin furtuni alearga" (Ch. BaudelairE); "Cu aripa-n tarana si in vis/Strange la piept comoara ta deplina" (T. ArghezI).
Concepte operationale aplicate
■ Definiti conceptul de arta poetica si reflectati la posibilitatea incadrarii altor texte literare argheziene in aceasta categorie estetica:
Testament, Psalm ("Sunt vinovat ca am ravnit"), Descantec etc; disociati intre metafora si metonimie (confundate adeseA) si dati exemple pentru fiecare dintre cele doua figuri de stil alese chiar din repertoriul liric arghezian.
Limba si comunicare
■ Baudelaire isi formuleaza conceptia despre soarta artistului si a operei lui la persoana a IlI-a, in timp ce Arghezi prefera persoana a Ii-a (marca adresarii directE), alternand interogatiile retorice cu exclamatiile emfatice; justificati modalitatile distincte de manifestare a subiectivitatii lirice in cele doua creatii literare.
■ Analizand cu atentie lexicul utilizat de fiecare scriitor in parte, incercati sa decelati atitudinea lor subinteleasa (mai rezervata la poetul francez, exuberanta si mai evidenta la poetul romaN) fata de omul de arta si conditia sa, care-i impune renuntari, sacrificii, chiar daruirea propriei vieti in numele idealului estetic asumat.
■ In ambele texte lirice este folosit si reluat chiar termenul "drum" (cu derivatul lexical "drumetul"); identificati-i valorile polisemantice si raportati-le la parcursul concret si figurat al omului de exceptie printre semenii de rand.
■ Prezenta numeroaselor epitete in amandoua poemele reclama mijloace variate de construire a gradelor de comparatie ale adjectivelor prin care sunt exprimate; faceti aprecieri indeosebi asupra frecventei superlativelor absolute si a modului expresiv in care au fost realizate.
