Articolul a fost scris pentru o antologie a poeziei romane de pana atunci, realizata ca obiectiv al activitatii societatii Junimea. Articolul are doua parti. in prima parte, avand ca subtitlu Conditiuneajnateriala a poeziei, Titu Maiorescu arata ca spre deosebire de pictura, sculptura, muzica, poezia nu are in cuvant conditia sa materiala ci trebuie s-o creeze prin imagini artistice.
in acest scop poetul utilizeaza o serie de procedee: simbolul, epitetul, personificarea si metafora. Maiorescu nu are notiunea de simbol dar o intuieste denumind-o "alegerea cuvantului celui mai putin abstract" dand exemple corecte din Andrei Muresanu: "N-ajunge iataganul barbarei semilune 1, din
Shakespeare: "Orce te-ar departa de la cercul de aur". Epitetele sunt luate din Homer: "Minerva cu ochiul albastru1 , din Vasile Alecsandri: "Galben ca faclia de galbena ceara". Personificarile le ilustreaza cu exemple din
Grigore Alexandrescu "Raul inapoi se trage, muntii varful isi clatesc", din Homer, Horatiu si Shakespeare. Exemplele de metafore si comparatii le ia din Goethe, Heine, Dimitrie Bolintineanu: "Mihai mandru vine iara / Falnic ca un stalp de para", din Vasile Alecsandri.
Conditiunea ideala a poeziei este subtitlul partii a doua a articolului si este, dupa opinia autorului, "un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala". Pentru a transmite mesajul sau afectiv pbetul utilizeaza mai multe procedee: "O mai mare repejune a miscarii ideilor", "O exagerare sau cel putin o marire si o noua privire a obiectelor sub impresiunea simtamantului si a pasiunii", "O dezvoltare grabnica si crescanda spre o culminare finala sau spre o catastrofa". El da exemple din Heine, Alecsandri, Lessing, Goethe, poezia populara, Horatiu. Rolul criticii este "sa arate modelele bune cate au mai ramas si sa le distinga de cele rele ."
