(pseud. Iui Radu Demetrescu), n. 2 mart. 1905, Campulung Muscel - m. 29 apr. 1975, Bucuresti.
Poet, dramaturg si eseist.
Fiul lui Coco Demetrescu (fost artist societar clasa I al Teatrului National din Craiova), si al Eugeniei (n. Gherghel).
Studii liceale la Liceul "Carol I" din Craiova si universitare la Bucuresti.
Licentiat in litere si filosofie; dr. in litere, prof. secundar, asist, universitar, conf. la Institutul de Literatura si prof. de franceza la Scoala de Geniu. intre anii 1963 si 1975 a desfasurat activitate redactionala la Glasul Patriei (ulterior: Tribuna Romaniei). A debutat la 14 ani, publicand in rev. liceului poemul dramatic in versuri In munti. Initial a folosit pseud. Radu Grui (invocandu toponimicul Dealul Gruiului), modificat ulterior in
Radu Gyr. Alte pseud.: Ioachim Puscasu, Nenea Raducu. Debut editorial cu voi. Linisti de schituri (1924).
A colaborat la rev. Cele trei Crisuri, Nazuinta, Adevarul literar si artistic, Gandirea, Ramuri, Ritmul vietii, Falanga, Axa, Flamura, Universul literar, Propilee literare, Rasaritul, Suflet romanesc, Arhivele Olteniei, Revista Fundatiilor Regale, Glasul Patriei, Tribuna Romaniei s.a. A frecventat cenaclul lui
Mihail Dragomirescu. A publicat, pana la sfarsitul razboiului, sapte culegeri de poezie (Linisti de schituri, 1924; Plange Stramba-Lemne, 1927; Cerbul de lumina, 1928; Stele pentru leagan, 1936; Cununi uscate, 1938; Poeme de razboi, 1943; Balade, 1944), un poem dramatic (Corabia cu tufanici, 1939) si trei studii critice (,Jnvierea" de Tolstoi, 1927; Eposul popular iugoslav, in colab. cu A. Balota, 1936; Curentele de avangarda, 1937), precum si mai multe voi. pentru copii. Participarea la Miscarea Legionara e platita cu aproape douazeci de ani de detentie politica. Premiul pentru sonet al Soc. Scriitorilor Romani (1926), Premiul Institutului pentru Literatura (1927), Premiul "Adamachi" al Acad. Romane (1928) si Premiul pentru poezie "Socec" al Soc. Scriitorilor Romani (1939).
Volumul de debut (Linisti de schituri, 1924) era graitor atat in privinta constituirii universului poetic, cat si in cea a genezei tonului care individualizeaza lirica lui GYR Mostenirea simbolismului este vizibila, tanarul poet (avea, atunci, 19 ani) nedesprinzandu-se total de ea. De factura minulesciana sunt poeme precum Disertatie despre mine, Flasnetarul, Cortegiul funerar, Sonet banal. Interesanta pentru insasi evolutia mijloacelor simboliste in poezia noastra este apropierea - evident neprogramatica - de factura lui Fundoianu (reprezentative in acest sens sunt textele: Scrisoare din provincie, Traditiile Toamnei, Toamna a venit cu pasii grei). Al doilea volum (Plange Stramba-Lemne, 1927) denota intentii arhitectonice care lipseau in cartea de debut. El se deschide cu ciclul Poetul (unde GYR se ipostaziaza in figuri tipice din istoria neamului: Dacul, Jupanul, Calugarul, Guzlarul, Haiducul) si se incheie prin Cuvantul poetului, care "rezuma", intr-un fel, ipostazele aici prezentate si al carui final "explica" natura trista a autorului ("Ca Pacala rad ca sa nu plang"). Mai interesante sunt poemele din centrul volumului, unde se exploateaza liric elementul fabulos al folclorului. Culegerea definitorie pentru GYR este Cerbul de lumina (1928); lirismul este, aici, debordant iar expresia abunda in asocieri surprinzatoare. Poetul dovedeste un simt rar al cuvantului si o mare disponibilitate prozodica, nu insa stiinta de a-si "struni" talentul; a si fost acuzat, in epoca, de "manierism" (Iorga) si de "gongorism" (Lovinescu). Torentul liric tasneste spontan, inzestrarea nativa fiind mai puternica decat inteligenta artistica. Poate aceasta explica si faptul ca operele sale sunt extrem de inegale valoric. in descendenta argheziana se inscrie volumul Stele pentru leagan (1936), amintind si prin unele titluri (Martisor, Alt martisor) de marele sau contemporan. In Cununi uscate (1938), notei folclorice (prezente inca de la debut in versurile lui G.) i se adauga una exotica (Poem cu trei trepte). Alteori se simt ecouri ale poeziei expresioniste (poemul Macelariile). Din acest ciclu (Creion), de inspiratie exclusiv citadina, merita retinute poemele: Maidan, Cheu, toamna si Octombre, pe cheu. Volumul Poeme de razboi (1943) si, mai ales, Balade (1944) indica deopotriva meritele si limitele poetului. Lirismul este adesea clocotitor, iar conventia poeziei folclorice este frumos folosita in ciclul de Cantece din ultimul volum. Facila si cam industrioasa este galeria personajelor din vechea noastra istorie: Descalecatorul, Ctitorul de manastiri, Tiparitorul de bucoavne, Zidarul de la Arges, Logofatul, Cronicarul,
Penes Curcanul (replica la Alecsandri) s.a. De factura lirica este si "comedia vegetala" Corabia cu tufanici (1939), feerie in versuri. Numeroasele carti de stihuri pentru copii denota un simt ludic pronuntat. In timpul razboiului, GYR a tiparit la Editura "Bucur Ciobanul" un numar de brosuri subintitulate Povestire hazlie in imagini, destinate micilor cititori.
OPERA
Linisti de schituri, Craiova, 1924; Caciulita rosie. O poveste in padure, cu pitici si cu-o fetita, in colab. cu N. Milcu, Bucuresti, 1926 (ed. II, 1937); Floarea lui Sanzien, in colab. cu N. Milcu, Bucuresti, 1927; Plange Stramba-Lemne, Craiova, 1927; "invierea" de Tolstoi, studiu critic, Bucuresti, 1927; Cerbul de lumina, Bucuresti, 1928; Studentimea si idealul spiritual, conferinta, Bucuresti, 1935; Eposul popular iugoslav, in colab. cu A. Balota, Bucuresti, 1936; Stele pentru leagan, Ramnicu Valcea, 1936; Curentele de avangarda, eseuri, Bucuresti, 1937; Femeia in eroismul spiritual, moral si national, conferinte, (ed. II, Bucuresti, 1937); Corabia cu tufanici, poem dramatic, Bucuresti, 1939; Mutu Cotosmanul, poveste in versuri, Bucuresti, 1942; Bimbirica in Luna; Sandu; Sanda si Labus; Poznele Boantei; Bimbirica aviator; Bimbirica in Africa; Bimbirica sportiv; Bimbirica in submarin; Aventurile baronului Miinchausen; Pinocchio automobilist; Micky-maus parasutist; Voinicelul Arges; Fata babei si fata mosneagului; Zana muntilor; Darurile lui Mos Craciun, Bucuresti, 1942-1944; Poeme de razboi, Bucuresti, 1943; Balade, Bucuresti, 1944; Poezii, I-II, ed. ingrijita de Simona Popa, Timisoara, 1992; Anotimpul umbrelor, sonete si rondeluri, ed. si postfata de B. Cioculescu, Bucuresti, 1993; Ultimele poeme, ed. si postfata de B. Cioculescu, Bucuresti, 1994; Calendarul meu. Prietenii, momente si atitudini literare, ed. de
I. Popisteanu, Constanta, 1996; Crucea din stepa, poeme de razboi, pref. de B. Cioculescu, ed. de
I. Popisteanu, Constanta, 1998; Sangele temnitei stigmate, versuri, Bucuresti, 1998. Traduceri: Jack London, Cand si-aduce omul aminte, Bucuresti, f.a.
REFERINTE CRITICE
N. Iorga, Ist. Ut. cont., II;
E. Lovinescu, Istoria, I; GYR Calinescu, Istoria;
D. Murarasu,
Istoria literaturii romane, 1940 (ed. IV, 1946);
P. Constantinescu, Scrieri, III;
S. Cioculescu, Aspecte lirice;
N. Manolescu, Metamorfozele; Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, II;
A. Popescu, in
Luceafarul, nr. 16, 1995; B.
T. Arghezi, in Steaua, nr. 3, 1995; A. Popescu, Lancea franta, 1995; D. Burlacu, in Steaua, nr. 3, 1996;
I. Boldea, in
Luceafarul, nr. 16, 1996; Gh.
Grigurcu, in Romania literara, nr. 16, 1996.
