Octavian Goga se naste la 1 aprilie 1881 in satul Rasinari, de pe versantul nordic al Carpatilor, in casa cu nr. 778 de pe Ulita popilor, fiul preotului ortodox losif Goga si al sotiei sale, Aurelia, invatatoare (si colaboratoare in tinerete la Telegraful roman si la FamiliA). intre anii 1886-1890, Goga urmeaza scoala primara din satul natal, avand multa vreme invatator pe Moise Fratila, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascalul, asa cum sora sa, Victoria, stinsa de timpuriu, va fi prototipul din Dascalita. in 1890, poetul se inscrie la liceul de stat din Sibiu (azi Liceul "Gh.Lazar"), ale carui cursuri le urmeaza pana in 1899, cand se transfera la liceul romanesc din Brasov. La absolvirea liceului, in 190Q se inscrie la Universitatea din Budapesta, Facultatea de Litere si Filosofie, con-tinuandu-si apoi studiile la,Berlin si incheindu-le in 1904.
La 1 iulie 1902 apare la Budapesta revista
Luceafarul, publicatie pentru cultura nationala si unitatea politica a romanilor din Transilvania, unde Goga isi publica majoritatea poeziilor. infiintarea revistei se datoreste studentilor romani care activau te Budapesta, in cadrul Societatii "Petru Maior": Al. Ciura, semnatarul articolului in Ioc de program din primul numar, Octavian Goga, cel care, in 1933, va afirma ca titlul revistei "era inrudit cu starea sufleteasca si cu constiinta literara din acele vremi". Majoritatea creatiilor incluse de O. Goga in volumul Poezii (1905) apare in Luceafarul, in paginile careia poetul se va afirma ca un autentic talent literar. in decembrie 1897 Octavian Goga era inca elev la liceul unguresc din Sibiu. La nici saptesprezece ani ai sai incearca sa publice primele poezii, pe care le trimite ziarului Tribuna (din SibiU) si Revistei ilustrate (din BistritA). Ambele publicatii ii apreciaza aceste inceputuri. in numarul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) Tribuna ii publica cea dintai poezie, Atunci si acum, semnata Tavi, in care versificatia depaseste valoarea unui debut:
"Copil eram cand am avut Cari ma-nsotesc mereu, mereu
De fericire parte Pe-a traiului carare,
Sunt june; fericirea azi Si chinul ce ma mistuie
De mine e departe Atat e azi de mare
Cu cat eram mai fericit; Cand nu stiam de mine, Cu-atat mai grele-mi par acum Durerile pagane
Ca niei trecutul nu mai pot Sa-1 plang - Sa-1 plang fierbinte -Si nici durerea ce mi-o spun Caci nu gasesc cuvinte.
TA,VI"
Primindu-i poeziile,
Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrata ii raspunde la posta redactiei: "Octavian, in S. (SibiU). Ai talent, tinere amic, cultiveaza-1 cu diligenta, ca poti deveni mare. Ziua buna de dimineata se arata. Nu Cumva sa neglijezi datorintele de studinte". Dupa aceste incurajari, i se publica pe o jumatate de pagina poezia Nu-i fericire pe pamant (an-I, nr. 5-6, 1898, p. 107).
Urmatoarele poezii pe care le va publica in Familia lui losif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898 nr. 44, p. 13, noiembriE), in Tribuna si in Luceafarul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14-15, 1 august 1903) vor fi semnate, cu precadere, tot Octavian si apoi Nic. Otava. Abia la 15 septembrie 1903 va semna, in Luceafarul, prima poezie (Sfarsit de septembriE), cu numele Octavian Goga. in 1904, apare in Luceafarul (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) cunoscuta poezie
Oltul, si in nr. 7, 10 aprilie, p. 151, poezia Dascalita, semnate Nic. Otava. in 1905, apar in Luceafarul poeziile:
Plugarii, Lautarul, Dascalul,
Rugaciune si Clacasii. Octavian Goga se putea considera intrat cu mentiuni onorabile in publicistica literara. Despre poeziile publicate prin reviste se vor pronunta elogios llarie Chendi, Sextil Puscanu, Nicolae Iorga, Ion Gorun, V. Goldis, E. Lovinescu.
Debutul editorial in 1905 apare la Budapesta volumul Poezii, Institutul Tipografic si Editura "Luceafarul", 126 de pagini. Volumul cuprinde 48 de poezii si pe coperta poarta ariul 1906. Va fi reeditat apoi de "Minerva", la Bucuresti, in 1907 si la Sibiu, in 1910 {in "Biblioteca pentru toti" nr. 286), fiind apoi introdus in toate editiile ce au urmat. Dupa acest debut editorial, "adevarat eveniment literar", poetul intra tot mai mult in constiinta opiniei publice. Se aprecia ca volumul lui Goga "inseamna inceputul unei noi epoci pentru sufletul nostru romanesc", pentru ca "nimeni n-a intrecut la noi vigoarea, puritatea si muzica limbei, bogatia colorilor, originalitatea ideilor, seninatatea conceptiilor, candoarea expresiilor si fondul sanatos national, ce se concentreaza in aceste poezii". Poeziile din acest volum sunt socotite "creatiuni geniale" si cei mai valorosi critici "inteleg rosturile sociale, nationale si estetice ale acestei aparitii in istoria liricii romanesti" (I. D. BalaN). Dupa observatiile pe care i le face in Familia (an. XXXV, nr. 44, 1-13 noiembrie 1898, p. 523) cu ocazia publicarii poeziei Asa a fost sa fie , losif Vulcan revine asupra poetului cu prilejul acestui debut editorial, declarandu-1 un "eveniment literar", si pe poet "un talent original inspirat numai de sufletul poporului". Gloria literara a tanarului poet va fi consolidata de entuziasmul neretinut prin care cei mai importanti scriitori ai timpului vor intampina, cu autoritatea lor indiscutabila, volumul Poezii.
Titu Maiorescu, de exemplu, isi va revizui intr-o buna masura teoria sa estetica din 1866 ("Politica este un product al ratiunii; poezia este si trebuie sa fie un product al fanteziei (altfel nu are materiaL): una, dar, exclude pe cealalta"). in notiunea de politica, mentorul Junimei includea si patriotismul "ca element de actiune politica", recunoscand pana la urma ca "patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga si-1 inspira in modul cel mai firesc. Dovada sta in aducerea si descrierea unor figuri obisnuite din viata poporului, care insa castiga deodata - pe langa valoarea si menirea lor normala - o insemnatate, am putea zice o iluminare si stralucire extraordinara, ce nu se poate explica decat din aprinderea luptei pentru apararea patrimoniului national". Alte aprecieri de pretuire sincera vor formula Sextil Puscariu, I. L. Caragiale, G. Cosbuc, Al. Vlahuta, E. Lovinescu, B. Delavrancea, George Panu. La Ateneu a fost sarbatorit de catre intelectualii Capitalei ca un poet al neamului. Atat dincoace, cat si dincolo de Carpati, poetul se bucura, la numai 25 de ani, de un imens prestigiu literar.