Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Nina CASSIAN - biografie - (opera si scrierile)

 

(prenumele la nastere: Renee Annie), n. 27 nov. 1924, Galati.

Poeta, prozatoare si traducatoare.

Fiica lui I. Cassian-Matasaru si a Janei (n. Smilovici). Sotia lui Al. I. Stefanescu.

Scoala primara si primele clase liceale la Brasov; bacalaureatul la Bucuresti (1942), unde urma, din 1940 cursuri de actorie cu Beate Fredanov si Al. Finti, precum si cursurile scolii de pictura condusa de M. H. Maxy; a mai studiat pictura cu Georg Lovendal si muzica cu Constantin Silvestri, Mihail Jora, Paul Jelescu, Th. Fuchs, Alfred Mendelsohn si Leon Klepper.

Studii de filologie, neterminate, la Univ. din Bucuresti.

A debutat sub pseud. Maria Veni-amin, cu trad. din Georges Rodenbach si Christian Mor-genstern, in Ecoul (1944). Alte pseud.: Ana Varga, Nic, Hortensia [Rampa, 1947-1948); impreuna cu Mihu Dragomir a semnat Constantin Adam (Viata Romaneasca, in anii 50). Debut editorial cu voi. de expresie avangardista La scara 1/1 (1947). in continuare, poeta cedeaza presiunilor ideologice ale epocii, scriind versuri flagrant proletcultiste (Sufletul nostru, 1949; An viu - noua sute si saptesprezece, 1949; Tinerete, 1953; Florile patriei, 1954; Versuri alese, 1955), redescoperindu-si abia dupa 1957 vocea autentica (Varstele anului, 1957; Dialogul vantului cu marea, 1957; Sarbatorile zilnice, 1961; Spectacol in aer liber, 1961; Sa ne facem daruri, 1963; Disciplina harfei, 1965; Sangele, 1966; Destinele paralele, 1967; Ambitus, 1969; Cronofagie, 1970; Recviem, 1971; Marea Conjugare, 1971; Loto-Poeme, 1972; SŤave, 1977; De indurare, 1981; Numaratoarea inversa, 1983; Jocuri de vacanta, 1983 etc.). A scris numeroase carti pentru copii, din care cea mai cunoscuta e Nica fara frica (1950). Redactor la Rampa (1947-1948) si Urzica (1949); prof. la Scoala de Literatura "Mihai Eminescu". A compus muzica vocala (lieduri pe versuri de Eminescu sau pe versuri proprii) si instrumentala (pian), poemul simfonic Grivita Rosie (1952), precum si o suita pentru soprana solo, cor mixt si orchestra simfonica, pe versuri orig. {Cantece pentru Republica, 1956). Trad. (unele insotite si de pref.) din VI. Maiakovski, M. Isakovski, S. Mihalkov, A. Barto, K. Ciukovski, Margarita Aligher, H. Heine s.a. Dupa idei de Rudyard Kipling - piese pentru teatru de papusi: Ele-fantelul curios (1967), Pisica de una singura (1974). Premiul de Stat (1950); Premiul Uniunii Scriitorilor (1969). in 1985 se stabileste in S.U.A.




Poeta debuteaza in 1945, in Romana libera, cu poemul teribilist intitulat Am fost un poet decadent. Ironie a hazardului, titlul anticipa involuntar premonitoriu primirea de care urma sa aiba parte volumul de debut, La scara 1/1 (1947), aparitie nesincrona cu epoca ce tocmai debuta si ea. Avand asimilate achizitii de sensibilitate si de expresie apartinand suprarealismului, CASSIAN se va prevala aici de ele in masura in care ii ofereau prilejul de a da frau liber predispozitiei spre nonsalanta ludica, asigurand fanteziei un spatiu nelimitat al disponibilitatii asociative si speculative: prea destul, in contextul epocii, pentru a trece de-a binelea drept poeta decadenta si a fi "demascata" ca atare de Traian Selmaru, in Scanteia. "Tanara poeta, speriata foarte", dupa ce "isi facu in Flacara, organ al U.S.A.S.Z., o profunda autocritica fara nici un haz", va face apoi exces de zel in reactia prompta de inregimentare ideologica: anul 1949, cand ii apar simultan plachetele Sufletul nostru si An viu - noua sute si saptesprezece, marcheaza inceputul unei etape in care va supralicita conjunctural comanda sociala, asemenea atator poeti angajati la spartul normelor in materie de dubla gandire, etapa proletcultista a carei recolta o reuneste culegerea de Versuri alese (1955). In 1970, prezentandu-si bilantul activitatii de pana atunci in masiva culegere retrospectiva Cronofagie, poeta n-avea sa poata alege din acele Versuri alese decat un singur titlu: Critica de jos, o fabula excesiv lungita si aceasta. O noua schimbare de voce vor atesta, doi ani, mai tarziu volumele Varstele anului (1957) si Dialogul vantului cu marea (1957), reconvertire estetica precizata progresiv in volumele ce vor urma {Sarbatorile zilnice, 1961; Spectacol in aer liber, 1961; Sa ne facem daruri, 1963; Disciplina harfei, 1965; Sangele, 1966; Destinele paralele, 1967), clarificare de sine pe deplin limpezita o data cu volumul Ambitus (1969), astfel ca, in 1970, amintita Cronofagie era in masura sa ofere imaginea unui eu poetic care-si regasise, o data cu resursele de regenerare, filonul organic al vocatiei proprii. Un universal fior anxios al existentei bantuite obsesiv prin tainitele acestei poezii: "Eu scriu liber despre toate astea, / dar toate astea ma terorizeaza. () Eu, scriindu-le, am vrut sa le eliberez, / dar toate astea nu stiu decat sa insface si devore, / toate astea nu se simt libere decat omorand. / Ele nu cred in viata de dincolo a poemului" {Viata de dincolo). Teroare exacerbata si prin raul fara leac al Timpului curgand implacabil ("O vraja e-n toate, o vraja / Marea cu sclipatul / Si albele pasari pe plaja / Si iarba subtire ca tipatul // Ce incremenita paragina / Sub plaja-n camara adanca, / De veacuri, nisipuri se macina / Cronos feciorii-si mananca", Peisaj), omniprezenta distrugerii, a violentei, a ferocitatii devoratoare prin care orice devenire se savarseste este presimtita mai intai in marile cicluri ale naturii: "- Frunze de toamna, frunze natange / Miezuri de piersica, pline de sange, / Cum v-ati ranit atat de cumplit? // - N-am banuit, n-am banuit / Ca soarele poarta-un cutit, un cutit" {Dialog), ,Am visat azi-noapte sarutari. / Campuri de garoafe zdrentuite. / Soarele cu zveltele-i cutite / injunghiase cele patru zari. / Sange picura pe sarutari" {Patima), "Caisii prosti, nerabdatori, / prea grabnic s-au umplut de flori, // si, iata-i, ca-n atatia ani, / ingheata-n vant, subtiri si vani, // pe crengi, c-un sange straveziu, / pe care sa-1 opresc nu stiu" {Destin vegetat). Sange vegetal, sange animal, sange omenesc, chiar apa marii - elementul predilect al poetei - nu este altceva decat un "sange verde"; aproape nu exista pagina in erotica Ninei CASSIAN in care sangele sa nu fie invocat ori evocat. Nu doar accidental Sangele furnizeaza titlul unei plachete; frecventa simptomatica cu care cuvantul revine ar putea furniza unui eventual examen psihocritic insasi cheia depistarii acelei definitorii "metafore obsedante", cheia descifrarii acelui "mit personal" care, pana a nu ajunge la paroxismul si intemperanta de sabat ale vam-pirismului erotic din volumul Marea Conjugare (1971), a generat, sub pana poetei, pe langa destule stridente exhibitioniste sau discursivitati ratiocinante, si atatea pagini de poezie autentica. Congenere, dar tensionate dialectic, eruptia afectului si cenzura intelectului se exaspereaza si se modeleaza reciproc in aliaje dilematice a caror exacta formula de combinatie ramane secretul de fabricatie al poetei, purtand marca personala a unei incontestabile originalitati. Aderentele viscerale impure si atroce ale instinctului apar cu consecventa neutralizate estetic printr-o violenta si o cruzime de semn contrar, prin ferocitatea cerebrala, glaciala, sadica, a unei luciditati sardonice: "Degeaba umblati imbratisati / Abia am fost in tinutul cu iarna / si stiu ca nimenea nu are frati. () Zadarnic radeti. Dintii vostri, azi, / sunt numai stradania testei / de-a perfora trecatorul obraz" (Avertisment). Violente reductii, distorsionari, scurtcircuitari in planul expresiei configureaza un terifiant panoptic ale carui oglinzi rasfrang intransigent imaginile unei necontrafacute experiente a infernului, a stihiei si abisurilor sangelui. Panoptic totusi la limita dintre infern si purgatoriu, tot expresia poetica fiind aceea care-i acorda sansa eliberarii prin sublimare si exorcism: "Va fi un timp in care amintirea / masacrului nu ma va mai atinge / decat cu adieri de Poezie / cum, uneori, si sangele adie" (Senin). Conceput asadar ca superioara compensatie, ca unic antidot sau doar paliativ la acel terror universalis insinuant endemic prin interstitiile unui vorace amor universalis pe care ravagiile ireparabile ale timpului nu fac decat sa-1 exaspereze, actul creatiei poetice in ipostaza sa grava, problematizata, este rezumat de CASSIAN in metafora cronofagica, explicitata in Argument-ul ce deschide culegerea omonima: "Timpul. Ii aud suerul. ii simt dintele - cu siguranta, un canin. Si ma intreb: daca ar avea un trup, ar putea descoperi cineva, undeva, urma muscaturii mele?". In reversul sau de joc gratuit, inofensiv in aparenta, il vom regasi exersat cu virtuozitate in volumele Loto-Poeme (1972) si Jocuri de vacanta (1983), pe linia disponibilitatilor ludice manifeste inca din debut si prezente apoi mereu pe parcurs; in plus, cele doua volume aduc cateva texte "in limba sparga", veritabile descantece sau exorcisme ludice, unde artificiul formal patrunde in aria limbajelor imaginare prin inventarea unui idiom fictiv, pasaresc, "care sa sune totusi romaneste" si care poate fi, eventual, gustat si numai pe latura sa de pur amuzament, desi miza nu i se reduce la atat: "Au inmorit drumatice miloave / sub rocul catinat de niturasi. / Atatia venizei de bori margasi / Atatea alne stramatand, estrave // Nicicand guluiul arfic, bunurasi, / n-a tofarit atatea nerucoave. / Era, pe cand cu veli si alibave, / Cozimiream pe-o saita de gopasi. // Dar azi mai tumnarie-mi pare stena / cu care goltul feric m-a clauns / si zura-i neda, mult elenteena / Doar vit si astrichie-n telehuns. / imi zurnuie, sub noafe, melidena / si linful zurnuie, rauns, prauns." Fugit irreparabile tem-pus Este ceea ce ne spune - cine va contesta? - si acest elegiac Sonet, dar nu in vreo limba de larga circulatie, vie sau moarta, ci doar "in limba sparga". Echivocul ludic este, la C, o valenta care s-a materializat, abundent, dar si cu rafinament, in numeroase "carti pentru copii", din care Nica fara frica (1950) a devenit o piesa aproape clasica a genului, fiind mereu reeditata si tradusa. in fine, prozele din volumul Atat de grozava si adio. Confidente fictive (1971) documenteaza, sub precautia regimului de fictiune, asupra temperamentului poetei.



OPERA

La scara 1/1, Bucuresti, 1947; Sufletul nostru, Bucuresti, 1949; An viu - noua sute si saptesprezece, Bucuresti, 1949; Nica fara frica, Bucuresti, 1950; Ce-a vazut Oana, Bucuresti, 1952; Horea nu mai este singur, Bucuresti, 1952; Tinerete, Bucuresti, 1953; Florile patriei, Bucuresti, 1954; Versuri alese, Bucuresti, 1955; Varstele anului. Bucuresti, 1957; Dialogul vantului cu marea, Bucuresti, 1951; Bot gros, catel fricos, Bucuresti, 1957; Printul Miorlau, Bucuresti, 1957; Chipuri hazlii pentru copii. Bucuresti, 1958; Aventurile lui Trompisor, Bucuresti, 1959; Sarbatorile zilnice, Bucuresti, 1961; Spectacol in aer liber. O monografie a dragostei, Bucuresti, 1961; incurca-lume, Bucuresti, 1961; Curcubeu, Bucuresti, 1962; Poezii, pref. de Ov. S. Crohmalniceanu, Bucuresti, 1963; Sa ne facem daruri, Bucuresti, 1963; // cunoasteti pe Tica?, Bucuresti, 1964; Disciplina harfei, Bucuresti, 1965; Sangele, Bucuresti, 1966; Destinele paralele, Bucuresti, 1967; Uite-l este uite-l nu e, Bucuresti, 1967; Ambitus, Bucuresti, 1969; Povestea a doi pui de tigru, numiti Ninigra si Aligru, Bucuresti, 1969; Cronofagie. 1944-1969, Bucuresti, 1970; Recviem, Bucuresti, 1971; Marea Conjugare, Cluj, 1971; Atat de grozava si adio. Confidente fictive, Bucuresti, 1971 (ed. II, cu titlul Confidente fictive. Atat de grozava si adio si alte proze, 1976); Loto-Poeme, Bucuresti, 1972; Spectacol in aer liber. O alta monografie a dragostei, Bucuresti, 1974; intre noi copiii, Bucuresti, 1974; O suta de poeme, Bucuresti, 1975; Suave, Bucuresti, 1977; Viraje I Virages. 50 de poeme / 50 poemes, ed. bilingva, trad. de autoare in colab. cu E. Guillevic si Lily Denis, Bucuresti, 1978; Blue Apple, trad. de Eva Feiler, New York, 1981; De indurare, Bucuresti, 1981; Numaratoarea inversa, Bucuresti, 1983; Jocuri de vacanta, Bucuresti, 1983; Roscata ca arama si cei sapte soricei, Bucuresti, 1985; Lady ofMi-racles, trad. de Laura Schiff, Berkeley, 1988; Caii Your-self Alive, versuri, trad. in lb. engleza de Brenda Walker si Andreea Deletant, Londra, 1988 (ed. II, 1989); Cearta cu haosul, versuri si proza (1945-1991), Bucuresti, 1993; Life Sentence. Cheerleader for a Funeral, trad. in lb. engleza de autoare, in colab.. Londra si Boston, 1997; Take My Word for It, versuri, New York, 1997. Traduceri: VI. Maiakovski, Calul nazdravan, Bucuresti, 1950; idem, Ce sa fiu, Bucuresti, 1951; idem, Iata o carticica in dar, despre moarte, despre far, Bucuresti, 1952; idem, Pe fiecare fila, un elefant, o camila, Bucuresti, 1953; M. Isakovski, Poezii alese, Bucuresti, 1951; A. Barto, Sarbatoarea ta, Bucuresti, 1953; K. Ciukovski, Povestiri, Bucuresti, 1956 (ed. ll, 1959, ed. III, 1963); Moliere, Mizantropul, Bucuresti, 1956 (ed. II, 1966); idem, Femeile savante. Bucuresti, 1958 (ed. II, 1974); Margarita Aligher, Zoia, Bucuresti, 1958; I. Ritsos, A patra dimensiune. Bucuresti, 1959; idem, Arhitectura copacilor, Bucuresti, 1964; D. Rendis, Legenda lacului, Bucuresti, 1963; B. Brecht, Versuri, Bucuresti, 1966; Chr. Morgenstern, Cantece de spanzuratoare. Bucuresti, 1970; P. Celan, Versuri, Bucuresti, 1973; H. Kahlan, Fluxul lucrurilor, cuvant inainte de ~, Bucuresti, 1974; E. Guillevic, Poeme, cuvant inainte de ~, Bucuresti, 1977; I. Manger, Balada evreului care a ajuns de la cenusiu la albastru, Bucuresti, 1983.

REFERINTE CRITICE

Tr. Selmaru, Pe drumul culturii noi, 1952; Perpessicius, Alte mentiuni, I; E. Simion, Orientari in literatura contemporana, 1965; I. Negoites-cu, Scriitori moderni, 1966; A. Martin, Poeti contemporani, II, 1971; St. Aug. Doinas, Poezie si moda poetica, 1972; I. Caraion, Duelul cu crinii, 1972; Gh. Grigurcu, Teritoriu liric, 1972; Al. Andriescu, Disocieri, 1973; P. Poanta, Modalitati; L. Raicu, Structuri literare, 1973; V. Felea, Sectiuni, 1974; M. Petroveanu, Traiectorii liricei, 1974; I. Negoitescu, Engrame, 1975; Al. Piru, Poezia, I; Alex. Stefanescu, Preludiu, 1977; E. Manu, Eseu despre generatia razboiului, 1978; Gh. Grigurcu, Poeti; I. Cristoiu, in Amfiteatru, nr. 7, 1980; idem, ibi-dem, nr. 3, 1981; Ov. S. Crohmalniceanu, Painea noastra cea de toate zilele, 1981; D. Cristea, in Romania literara, nr. 6, 1982; M. Iorgulescu, Ceara si sigiliul, 1982; L. Ulici, Confort Procust, 1983; A. Brezianu, in Romania literara, nr. 28, 1983; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 32, 1983; N. Steinhardt, in Familia, nr. 10, 1983; E. Simion, Scriitori, III; Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986; CASSIAN Regman, De la imperfect; N. Steinhardt, Escale; G. Plesea, Scriitori romani la New York, 1998.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Nina CASSIAN

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Nina CASSIAN




Ora de joc a Ninei Cassian

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text