Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Nicolae DABUA - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 15 iul. 1948, Codreni, raionul Cainari, Basarabia.

Poet. eseist .si traducator

Fiul taranului Trofim Ciobanii si al Cristinei (n. Dabija).

Poetul va lua numele mamei, provenita dintr-o familie care a dat mai multi preoti, dintre care un unchi al poetului - staretul Serafim Dabija si preotul Nicodim Onu vor fi judecati in 1949 de NKVD si condamnati, pentru "activitate antiso-vietica", la cate 25 ani de inchisoare. Scoala primara in satul natal (1954-1958), gimnaziul la Sahaidac (1958-1962), iar liceul in orasul Cimislia (1962-1966). incepe in 1966 Facultatea de Ziaristica a Univ. de Stat din Chisinau, fiind exmatriculat in anul III pentru "activitate nationalista" si reincadrat in 1970 la Facultatea de Litere a aceleiasi Univ. (absolvita in 1972). Debuteaza in Tinerimea Moldovei, in 1965, iar editorial in 1975, cu Ochiul al rreilea (voi. distins cu Premiul Tineretului din R.S.S. Moldoveneasca). Redactor, intre 1972 si 1975, al sectiei pentru tineret a Televiziunii din Chisinau, apoi (1975-1984) sef al sectiei de poezie si critica la revista Nistru (mai tarziu - Basarabia), redactor-sef al revistei pentru tineret Orizontul (devenita Columna), intre 1984-1986, iar din 1986 redactor-sef al saptamanalului Literatura si arta, organ al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Sub conducerea lui D., Literatura si arta devine o revista de militanta nationala, luptand pentru impunerea limbii romane, a alfabetului latin, a tricolorului, atingand, in 1990, un tiraj de 260.000 exemplare. A fost deputat in parlamentul sovietic (1989-1991) si in parlamentul Moldovei (1990-1994). Este presedintele Soc. "Limbanoastra cearomana", al Asoc. Oamenilor de Stiinta, Cultura si Arta din Republica Moldova si wcepresedinte al Partidului Fortelor Democratice. Cavaler al "Ordinului Republicii", cea mai inalta distinctie a Republicii Moldova, acordata poetului in 1996. Cu banii premiului pentru debut a sapat o fantana in satul natal, iar cu cei obtinuti pentru toate celelalte premii a contribuit la rezidirea manastirii Zloti, ctitorita de unchiul sau Serafim Dabija. Colaborator a numeroase rev. si ziare din Romania si Republica Moldova (Basarabia, Moldova, Glasul Natiunii, Literatorul, Romania literara. Totusi iubirea, Ateneu, Cronica, Adevarul literar si artistic). Voi. din poemele sale au aparut in lb. rusa - Versuri (1985), si Si a vorbit Pasarea de foc (1990) -si in lb. ucraineana (Aripa sub camasa, 1989), iar cicluri de poeme i s-au tradus in majoritatea lb. unionale, dar si in engleza, spaniola, franceza, persana, turca, bulgara, sarba etc. Poezia de debut a lui DABUA e una de exultanta, senzuala si discursiva. In voi. care au urmat (Apa neinceputa, 1980, Zugravul anonim, 1985, Aripa sub camasa, 1989, Dreptul la eroare, 1993) si care sunt reluate fie in ed. imbogatite, fie in antologii, poetul uneste linia confesiva cu lirica de tribun, dand un spatiu tot mai mare vocatiei militante, de suflu pasoptist. Aceeasi militanta e de regasit si in eseurile din Pe urmele lui Orfeu (1983), in studiul Moldova de peste Nistru - vechi pamant stramosesc (1991) si in cartile pentru copii (Domnia lui Stefan cel Mare, 1991, si Nasc si la Moldova oameni, 1992). A publicat manuale scolare: Daciada (1991-1993) si Literatura romana (1988-1996). A primit, fie pentru creatie, fie pentru activitatea sa de militant, numeroase premii (Premiul Festivalului Unional de poezie tanara. Moscova, 1976; Premiul rev. Moldova, 1977; Premiul Festivalului International de poezie tanara de la Stettin, fosta RDG, in 1982; Premiul National al Republicii Moldova, pentru Antologia poeziei vechi moldovenesti si pentru literatura dedicata copiilor. in 1988: Premiul "Mihai Eminescu", 1991; Premiul rev. Ateneu pentru poezie. 1992; Premiul "Ion Creanga" al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru manualele de istorie Daciada, 1992; Premiul Fundatiei "Nichita Stanescu", 1992; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Aripa sub camasa, 1993; Premiul rev. Romania Mare. 1994; Premiul rev. si al cenaclului Totusi iubirea, 1994; Premiul Bibliofililor, pentru Dreptul la eroare, "cea mai citita carte a anului", 1994; Premiul "Columna" al Accad. di Romania, Roma, 1994; Premiul "Miliai Eminescu" al Acad. Romane, pentru Dreptul la eroare, 1995).



Cel mai notoriu poet al "promotiei 70" din Basarabia, DABUA a crescut la umbra conceptului poetic al generatiei 60, ale carei teme. atitudini lirice si retorica se regasesc, intr-o partitura ce tinde spre emancipare, in volumul sau de debut - Ochiul al treilea (1975). Metaforele candorii, transpuse intr-o sintaxa euforica si expansiva, domina registrul imagistic, iar sentimentul creativ, hranit deopotriva de constiinta demiurgiei, de starea exploziva a eului si de o mitologie a puritatii si a poetului tanar, e unul beatitudinal: "Cu-o inie de ochi urmaresc / fructul imprastiindu-se-n aer; / sub clopotele sangelui peste a-miaza campiei / eu, cel care lumea o compun. // Ma lumineaza in noapte alba hartie / si ninsoarea de-afara, putin; / oh. ca un zeu. trec printre oameni / si aripile sub haina ascunse le tin" {Poetul). O exultanta stanesciana si o freatica a sevelor primavaratice. ca si un sentiment miracolistic al lumii. in care "toate lucrurile au cate-o aura", se propaga in poemul "scris cu-o pana de inger" al lui DABUA Alaturi de aceasta coarda extatica, de jubilatie vitalista, vibrand intr-o frenezie senzuala caligrafiata in suav, poetul anunta, inca de pe acum, optiunea sa viitoare pentru lirismul combativ, mesianic:,Poeti care-si scriu poeziile-n sali de lectura / si poeti care si le scriu pe campul de lupta / cu propriul sange: padurile / cantate de ei infrunzesc". Aceasta linie activista, participativa si misionara, incarcata de povara responsabilitatii nationale, va fi, pe parcurs, tot mai manifesta, DABUA retraind o febra pasoptista si intorcandu-se la lirica de tribun a lui Octavian Goga. Tema patriotica, desi inca departe de modulatia profetica din cartile urmatoare, este deja dominanta celui de-al doilea volum. Apa neinceputa (1980). Poezia lui DABUA isi asuma patetic responsabilitatea comunitara si morala, interzicand poetului "dreptul la eroare" si punandu-1 in fata urgentelor istoriei. Acumuland suferinta colectiva, el o transpune intr-o viziune apocaliptica, exersata pe o grila expresionista:"Peste campiile de pace si uitare, / batranul soare s-a racit acum de tot. / // Taci, latra cainii, si bezna se agita, / se vede ca-i ziua, catre zare de trece / dintr-o parte-n alta a cerului, trasa de sfori, fumegand, o lampa cu sticla de zece!" (Soare batran). Aceasta viziune a lumii in stingere nu e decat exasperarea temei nationale, pe care o regasim si mai frecvent intr-un registru elegiac si evocator ce se intoarce la valorile si simbolurile ancestrale ale vetrei. Asemeni lui Grigore Vieru" class="navg">Grigore Vieru, DABUA contrage patria in grai, dandu-i acestuia o dimensiune paradisiaca si incarcandu-1 cu potente mantuitoare:"Zic maica - si-i mai multa ziua, / iar focurile-adauga lumina, - / cuvant, care-a cuprins in el / si pajiste, si aer, si colina" (Grai). Recursul la sat, ca depozitar al valorilor stramosesti, reinvie o mistica a plaiului. In evolutia ei, poezia lui DABUA va trece prin cele trei etaje ale etnicului (asa cum au fost definite de C. Radulescu-Motru). restaurand si exaltand, pe rand, comunitatea de origine, de limba si de destin. Zugravul anonim (1985) continua opera de resuscitare a constiintei nationale, adaugand misticii satului o mitologie si un cult al intemeietorilor (Cantemir, Costin, Varlaam s.a.), incorporand aici poemele presarate in volumul de eseuri Pe urmele lui Orfeu (1983).

Alaturi de aceasta directiva misionara, tot mai ferventa, DABUA continua sa fie, pe o linie paralela ce tinde a fi secundara, si un poet al dragostei, cu rafinate disponibilitati compozitionale si ludice (in Hrisov de iubire medievala, de pilda). Structura complexa, multivalenta, a poetului, ireductibila la unilineari-tate, iese la iveala in poeme ce n-au nici o inhibitie in fata poeticii de ostentatie autoironiea ori gratuit-ludica (Conferinta de presa a marelui inventator, Lied). Dar somatia istoriei, resimtita tot mai imperativ, suspenda sau mar-ginalizeaza aceste disponibilitati, poetul revenind la investitura misionara prioritara atat in Aripa sub camasa (1989) (o antologie cu acelasi titlu ii apare in 1991), cat si in Dreptul la eroare (1993). El este acum un tribun vorbind "si-n numele acelor generatii / ce cu calusu-n gura s-au nascut" si angajand poemul in batalia istoriei: "alta-i datoria versului acum / decat sa cante fluturasi simpatici. // Nu-i pentru mine poezia pura, / nici stihul cu miros de levantica; / voi pendula-ntre dragoste si ura, / dar n-oi iubi pe nimenea de frica" (Veac timid). Poezia devine un limbaj inflamatoriu si ea coboara in strada, pe baricada implicata patetic in construirea unei "comunitati de destin". Accentele mobilizatoare ale acestei angajari se intrepatrund cu cele pamfletare, vitriolante, poetul trecand de la limbajul tandru, evocator si compa-sional, la limbajul violent al apostrofei. Halucinate de febra nationala, privirile poetului reparcurg trecutul, fie spre a convoca la lucrarea prezentului figurile mitice ale inaintasilor, fie spre a activa valorile stramosesti. Mitizarea trecutului, a obarsiilor si a gliei leaga si mai strans lirica lui DABUA de sursele folclorice, poetul preluand sistematic motive de doina si balada. El nu e insa un simplu restaurator al acestor depozite uitate, caci reactivarea lor e, de regula, o transfigurare. Balada cu Tonta Alimos, de pilda, devine un cantec de pierdere, selectand doar o situatie lirica: "treceam singur pe coline / calul meu murea sub nune // si eu mort in seaua lui: / cobor dealul parca-1 sui; / arsita mai mult ma-ngheata / si-i noapte de dimineata". Liniei de resuscitare a constiintei nationale, modulata cand elegiac, cand profetic, i se adauga, coplesita, dar nu inabusita, o linie mai atenta la pulsatia launtrica, eul comunitar al poetului mai lasand spatiu si celui domestic. In erotica, DABUA e un expansiv, un extrover-tit predispus la declaratii baroce, cantand pasiunea fatala ce strabate veacurile ("arheologi din viitor - / sapand pamantul chinuit, / mirati, gasi-vor sub ogor / un pumn de lut indragostit"). Dincolo de aceasta suita sentimentala de madrigaluri cand mai patetice, cand mai sagalnice, poetul ajunge si la o stare de decantare elegiaca sau reflexiva in care se aude. batand dupa un metronom bla-gian, pulsul interior al fiintei: "Ploua si trece pe sus Pasarea Dorului / care atinge cu aripa, / din ore, / clipa. // Ploua si se aud, / aduse de vant, / planete care vorbesc / in graiuri uitate de mult pe pamant. // Ploua si-aud primavara / La marginea satului / inmugureste / crucea soldahilui" (Ploua). Misionar si elegiac. DABUA a transformat poemul intr-o arma a renasterii nationale, lasandu-si ca registru de rezerva, pe langa cel preeminent - declamatoriu si patetic, unul de sublimare a starilor launtrice, de decantare a confesiunii in viziune. Spiritul pasoptist al poetului se manifesta si in celelalte scrieri ale sale, toate animate de militanta. Antologia poeziei vechi moldovenesti (1988) e o alta expresie a cultului intemeietorilor, poetul recuperand aici fragmente din versificatia romaneasca veche, unele necunoscute istoricilor literari, identificate in arhive straine (Rusia, Ucraina, Polonia) si traduse de el insusi din slavona, latina, greaca, polona. Moldova de peste Nistru - vechi pamant stramosesc (1990) e un excurs istoric ce argumenteaza prezenta romaneasca, primordiala, in spatiul transnis-trean, un manifest de actiune politica intemeiat pe dreptul istoric. Calitatile de eseist si istoric literar si le etaleaza mai consistent DABUA in Pe urinele lui Orfeu (1983, 1990), carte care parcurge niste "itinerarii ale Memoriei", nascuta si ea "dintr-un dor de radacini" si transformata in manifest, in replica la adresa celor "ce sustineau si mai sustin ca // tot ce avem noi mai bun e de imprumut". Literaturizate, eseurile imbina tenacitatea cercetatorului cu pana avantata a poetului, facand un fel de istorie epica, alcatuita din povestiri exemplare, a literaturii noastre de la origini pana la Alexe Mateevici. Pagini vibrante, iesite dintr-o mistica tradusa in demonstratie, eseurile lui D., luate de patos, dau adesea in excese ("Deci pe langa cele peste o mie de variante in hmba noastra, «Miorita» mai adauga o varianta - in limba traca"). Domnia lui Stefan cel Mare (1991) e o repovestire pentru copii, intregita cu un mic corpus de documente privitoare la Stefan, si ea intregeste o activitate didactica deosebit de sustinuta, concretizata in manuale de istorie si de literatura sau in carti destinate copiilor (Povesti de cand Pasaret era mic, 1980: Alte povesti de cand Pasaret era mic, 1985; Nasc si la Moldova oameni, 1992).



OPERA

Ochiul al treilea. Chisinau, 1975; Poveste de cand Pasaret era mic. Chisinau, 1980; Apa neinceputa. Chisinau, 1980; Pe urmele lui Orfeu, eseuri, Chisinau, 1983 (ed. II, revazuta si completata, 1990); Zugravul anonim, Chisinau, 1985; Alte povesti de cand Pasaret era mic, Chisinau. 1985; Antologia poeziei vechi moldovenesti, Chisinau, 1986; Aripa sub camasa. Chisinau, 1989; Domnia lui Stefan cel Mare, Chisinau, 1991; Moldova de peste Nistru - vechi pamant stramosesc. Chisinau, 1991: Aripa sub camasa, selectie de A. Andries, pref. de C. Ciopraga, Iasi, 1991; Nasc si la Moldova oameni, povestiri, Chisinau, 1992; Mierla domesticita, selectie L. Butnaru, Chisinau. 1992: Dreptul la eroare. Chisinau, 1993; Lacrima care vede, Iasi, 1994; Oul de piatra. Bucuresti. 1995; Cerul launtric, versuri. Chisinau, 1998; Fotograful de fulgere, versuri, pref. de E. Simion, tabel cronologic de I. Ciobanu, Bucuresti, 1998. Traduceri: Ata Atageanov, Versuri. Chisinau, 1980; Federico Garcia Lorca, Romancero tigan, Chisinau, 1983; A. Jukovski, Povesti. Chisinau, 1983; Goethe, Suferintele tanarului Werther, Chisinau, 1987.

REFERINTE CRITICE

M. Dolgan, Crez si maiestrie artistica, 1982; M. Cimpoi, in Moldova, nr. 8, 1988; C. Ciopraga, in Cronica, nr. 16, 1990; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 11, 1991; C. Ciopraga, in Basarabia, nr. 6, 1992; M. Cimpoi, in Basarabia sub steaua exilului, 1994; E. Simion, in Literatorul, nr. 27-28, 1995; DABUA Micu, Scurta istorie a literaturii romane, II, 1995; M. Cimpoi, O istorie desclusa a literaturii romane din Basarabia, 1996.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Nicolae DABUA

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Nicolae DABUA




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text