Maitreyi este un roman de dragoste, realizat intr-un context oriental romantic, mistic, fascinant, incarcat de simboluri, mituri, traditii, datini, obiceiuri, ritualuri, sensuri, subtilitati, semnificative pentru cultura indiana.
Spre deosebire ,de romanele lui Camil Petrescu, G. Calinescu, Garabet Ibraileanu (AdelA), ideea romanului este ca orice abatere de la dragostea imaculata si totala dintre parteneri duce la dezastrul sufletesc. Karma - Legea nu permite amestecul, pacatul, incalcarea principiilor rqorale. in Bhagavad - gita (XVIII, 47) avem versetele: "Mai buna este Legea proprie (Svad KarmA) (desI) imperfecta decat o lege straina corect jndeplinita, infaptuind ceea ce tine de firea lui (omuL) nu-si atrage pacatul". De aceea cei ce-si parasesc credinta in care s-au nascut cad in pacat de moarte.
Pacatul desfranarii este condamnat de morala crestina, fiindca loveste neamul in structura lui, distruge radacina, tulpina, ramurile si fructele arborelui genealogic. Omul nu este izolat el face parte dintr-un organism viu al universului si actele lui privesc intreaga lume.
Eroul principal al romanului Allan este un inginer tanar, care pleaca in India. El locuieste, din cauza unei imbolnaviri, in casa inginerului Sen, care-i este sef la compania unde lucreaza. Allan se indragosteste de fiica acestuia, Maitreyi, Numele eroinei este de zeita, ceea ce sugereaza frumusetea ei fizica si spirituala, caracterul ei exceptional. Dragostea dintre Allan si Maitreyi este ascunsa de-ceilalti, fiindca in Codul lui Manu, dupa care se conduce si familia eroinei, se interzic casatoriile intr-o alta casta. Societatea indiana este impartita in patru caste: brahmanii - casta sacerdotala sau preotii, Ksatria - casta razboinicilor, a nobililor din care fac parte si regii, casta vaisia a negustorilor, casta sudra a lucratorilor, fie ca sunt meseriasi, fie ca sunt tarani, care lucreaza pamantul. Paria erau cei demonici, considerati caini, fara statut uman, care nu erau primiti sa locuiasca in sate si orase. De aceea au emigrat devenind in Europa neamul tiganilor.
Eroina apartine deci unei alte lumi, care are o alta mentalitate, un alt mod de a gandi, o alta conceptie despre lume si viata, de aici :o alta modalitate a dramei incompatibilitatii. Maitreyi gandeste dupa Codul Iui Manu, dupa modelul din Upanisade, Bhagavad-gita, Yoga. Ea are o conceptie panteista despre lume, de aceea s-a indragostit de un copac si ii explica lui Allan reguli, obiceiuri, ritualuri de nunta, modelul de viata pentru casta brahmanilor, de care apartine. Chiar daca Allan trecea la o alta religie el nu putea intra in casta brahmanilor. De aceea inginerul Sen nu-1 poate accepta.
Tema, eroii, conflictul, subiectul au o structura afectiva, de aceea romanul are un caracter romantic, fiind de fapt Ğromanul unei iubiri intre un tanar european si o fata indiana.
Chabu, sora mai mica a lui Maitreyi, afla de aceasta dragoste dintre Allan si sora ei, divulga secretul, iar Sen il indeparteaza pe Allan din casa sa. Fagaduintele lui Allan ca va trece la o religie indiana nu schimba decizia implacabila a tatalui.
Romanul nu poate fi inteles in afara contextului spiritualitatii indiene, asa cum o arata Upanisadele, Codul lui Manu, Vedele, Bhagavad-gita, Tarka-samgraha, Samkia-karika, care nu sunt textele unei filosofii ci versetele unei religii, concentrata in Yoga. Mircea Eliade a studiat mistica indiana dar n-a inteles esenta, ca textul Evangheliei si crestinismul sunt unica cale deschisa spre cerv ca doar ortodoxia este calea cea dreapta a Adevarului si ofera sansa mantuirii, ca orice abatere inseamna iadul.
Maitreyi este sinteza unei lumi spirituale, pe care scriitorul o descopera nu ca o filozofie conceptual-teoretica, ca o litera moarta a cartii, ci in modul in care ea este scrisa intr-o carte vie, o fiinta delicata, fascinanta, ca iubirea insasi.
Aceasta este cauza pentru care Allan se desparte de gandirea si lumea europeana: "E o lume moarta lumea noastra, continentele noastre albe. Nu mai gasesc nimic acolo. Daca as fi primit, cum ma rog lui Dumnezeu sa fiu, intr-o familie indiana, as gasi puteri sa-mi refac viata aceasta cladita pe nimicuri, pe interese stupide si pe abstractiuni. As vrea s-o iau de la capat, sa cred iti ceva, sa fiu fericit.
Nu pot fi fericit decat intr-o dragoste perfecta si nu gasesc aceasta dragoste decat aici, in casa, in cartierul asta" Pentru Allan crestinismul "nu s-a nascut inca". El a perceput crestinismul doar ca "biserici crestine, dogme, ritualuri". N-a inteles spiritualitatea, evlavia, iubirea lui Dumnezeu. Atractia lui spre spiritualitatea indiana este datorata lui Maitreyi, o zeita/a iubitii, asa cum ii apare in pasiunea pe care o traieste: "imi dadeam perfect seama ca tot zelul meu se datora dragostei pentru Maitreyi". Aceasta iubire spontana, vie, puternica, ascunsa, misterioasa, unica, romantica ii aduce in suflet o bucurie neobisnuita. Logodna, casatoria dupa unul din cele opt ritualuri din Codul lui Manu, este un eveniment cosmic si are implicatii profunde asupra lumii. Dupa Codul lui Manu Maitreyi ar fi trebuit sa se casatoreasca dupa ritualul brahman. Se inconjoara un anumit fel de foc, se incarneaza versete de catre preoti, se toarna ofrande in focul ritualic, mireasa calca cu piciorul gol amprentele piciorului sotului exprimand supunerea ei deplina, poarta o rochie data ele tatal ei si asculta de vointa tatalui. Casatoriile benefice sunt dupa ritualul brahmanilor, dupa ritualul zeilor, dupa ritualul oamenilor, dupa ritualul cantaretilor. Cele malefice sunt dupa ritualul uriasilor, al gigantilo/, al vampirilor si al demonilor. Ritualul simplu cu un inel, sub forma unui legamant intre cei doi tineri, este dupa modul cantaretilor. Iara prezenta parintilor: "Ma leg pe line pamantiile, ca eu voi li a lui Allan si a nimanui altuia. Voi creste din el ca viata din tine. si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e drag cu voia mea, si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra iui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales. Tu ma auzi mama pamant, tu nu ma. minti maica mea. Daca ma simti aproape, cum te simt eu acum, si cu mana si eu inelul. intareste-ma sa-1 iubesc totdeauna, bucurie necunoscuta lui sa-i aduc, viata de rod si joc sa-i dau. Sa fie viata noastra ca bucuria ierburilor, ce cresc din tine. Sa fie imbratisarea noastra ca cea dintai zi a mousoon-ului. Ploaie sa fie sarutul nostru, si cum tu niciodata nu obosesti maica mea tot astfel sa nu oboseasca inima mea in dragostea pentru Allan. pe care cerul 1-a nascut departe si tu maica mi l-ai adus aproape." Aceste cuvinte de ritual, incantate, o transfigureaza pe eroina, fata ei are o fixitate ciudata, ca un extaz mistic, cand ii marturiseste: "Acum sunt a ta. cu desavarsire a ta"
Epilogul e trist si realist. Allan este nevoit sa plece sa-si gaseasca de lucru la Singapore. Maitreyi incearca sa iasa din catusele familiei dar nu izbuteste. Romanul are aspectul unui jurnal neterminat. Allan se considera vinovat de dezechilibrul iubitei sale Maitreyi, de agravarea bolii inginerului Sen, de, moartea lui Chabu si are aspectul unui tanar, care a trait un vis.
