Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Mircea DINESCU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 11 nov. 1950, Slobozia.

Poet

Fiul lui Stefan Dinescu, muncitor metalurgist, si al Aureliei (n. Badea), muncitoare.

Liceul la Slobozia (1965-1969). Absolvent al Acad. "Stefan Gheorghiu", Facultatea de Ziaristica (1979-1984). Angajat pe un post de portar la Asoc. Scriitorilor din Bucuresti (1972-1976), apoi redactor la rev. Luceafanil( 1976-1982) si Romania literara (1982-1989). in martie 1989 este dat afara din redactia Romaniei literare, in urma publicarii unui interviu anti-dictatorial in ziarul francez Liberation, si arestat la domiciliu. Dupa 1989, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania (pana in 1993); editorialist (din 1990) la rev. Academia Catavencu. A debutat in Luceafarul, cu poezia Destin de familie (1967). Debut editorial cu voi. Invocatie nimanui (1971), care, impreuna cu cartea urmatoare, Elegii de cand eram mai tanar (1973), ilustreaza o prima etapa a creatiei poetului: o poezie a exuberantei juvenile, conturand un univers festiv-spectacular, luminos, de o mare mobilitate, intr-un discurs liric cantabil, evidentiind o neobisnuita inventivitate metaforica. Proprietarul de poduri (1976), La disj>ozitia dumneavoastra (1979) si Democratia naturii (1981) aduc o schimbare importanta a registrului liric, in sensul aparitiei si impunerii unei atitudini insurgente, polemice; limbajul cotidian, ironic si sarcastic, marcheaza angajarea etica in confruntarea cu realitatile unei lumi grotesti si absurde. Tonul dezinvolt, masca si gesticulatia de "circar" si bufon, teribilismul adolescentin. inscenarea parodica, in tipare de balci "balcanic", "reportajul" ironic si parabola disimuleaza superficial fondul grav-protestatar al acestei lirici, confirmat prin noi date in voi. Exil pe o boaba de piper (1983) si Rimbaud negustorul (1984). Respins de cenzura in 1988, voi. Moartea citeste ziarul e tiparit in Olanda in vara anului 1989, in lb. romana, prin grija lui Sorin Alexandrescu. Este punctul de varf al angajarii civice a poetului, printr-un discurs care, pastrandu-si datele fundamentale, aduce poezia in pragul actiunii. Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor (1971); Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1981); Premiul International de Poezie (Rotterdam. 1989); Premiul International CET (Central European Time. Budapesta. 1998); Premiul Herder pentru Literatura (1999).




Inca de la debut, poezia lui DINESCU s-a impus prin "sinceritatea" confesiunii si tonul frust al rostirii. Ea readucea in actualitate ipostaza adolescentului cu o sensibilitate deschisa spre elementaritatea diafana, cutezand sa "cante" cu naivitate juvenila astrele, "varsta subtire", "mierea copilariei", inlaturand orice masca a gravitatii contrafacute, intr-o atitudine de autocontemplare narcisista tipica: "Sunt tanar. Doamna, tanar cu spatele frumos/ si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa, / sa-mi creasca ceru-n suflet si stelele in os / si sa dezmint zapada pierdut in pirueta". Se putea remarca imediat exceptionala capacitate de metaforizare, disponibilitatea combinatorie, fluenta muzicala a versului. Simplu in substanta sa, discursul liric devenea, in formulare, bogat ornamentat imagistic, complicat frumos cu arabescuri si volute ce confereau frazei o anume somptuozitate baroca:"In ochii tai ard lumanari de miere, / se insereaza iar in adevar, / cand vorbele-s pe limba dulci junghere / si flautul pacatului in mar". Numele de care poate fi apropiat poetul in acest moment sunt ale lui Voronca (din Colomba ori Incantatii) si, dintre poetii mai noi, A. Paunescu, cel din anii debutului. Starea jubilat orie. euforia, expansiunea fiintei, "curgerea peste lucruri" raman dominante si in muzicalele Elegii de cand eram mai tanar (1973), in care patrund totusi note de melancolie si un vag fior de neliniste. isi face acum loc si constiinta ineficientei poeziei in fata unui real ce o contrazice mereu ("Zadarnic voi striga un imn de pace / spre astrii dezlegati din cerul greu, / orasele duhnind din carapace / ard sub coroana ghiarelor de leu"), fara a o descuraja insa ("atunci cazut in ierburi va trebui sa strig / dar chiar prin coif prin zale prin scut si prin armura / cuvintele ca viermii mi-or inflori pe gura"). Este una din directiile tematice majore ale cartilor urmatoare, ce atesta, altminteri, o importanta schimbare de atitudine: din solara, exuberanta, plina de diafanitati, poezia lui DINESCU devine, o data cu Proprietarul de poduri (1976), acut-polemica, instalan-du-se in "real", in istoric si social, castigand o puternica culoare etica. "Sa-ti tragi realitatea pe piept ca o camasa" este propozitia programatica cea mai caracteristica pentru aceasta etapa a creatiei - si ea inseamna contaminarea mai vechiului discurs adolescentin imnic de "proza" cotidianului, cu accidentele, deformarile si constrangerile sale. Anterioarelor avanturi necenzurate li se opune acum "ghilotina romantica", raiul e "dezumflat", "azi scriem poezia pe mari bucati de paine, / arta-i masinarie de curatat cartofi", "din teroare pianul spala rufe", "candva sfidam talazul cu plete aurii / acum cand pipai norii numai cenusa cade". Cel ce vorbeste aici e in primul rand poetul, descoperind sarcastic pericolele ce ameninta arta intr-un secol brutal-pozitivist si intr-o societate alienanta si opresiva. Clamandu-si revolta ("viata o-nalt ca pe-un stindard de fronda"), el se vrea aparatorul valorilor umane fundamentale; retorica tribunului capata accente ironice, tonul vituperant e atenuat altadata de sonurile melancolice ale elegiei. Acest volum si, in parte, urmatorul {La dispozitia dumneavoastra, 1979) mai cultiva totusi versul armonios, muzical, abundent-metaforie. "Amestecul de exasperare si jubilatie vitala, de sarcasm si joc tineresc sclipitor, de realism si candoare, intelepciune usor prematura si arlechinada" (L. Raicu) ramane definitoriu pentru intreg scrisul lui DINESCU indeosebi ciclul Evolutia visului, din volumul La dispozitia dumneavoastra, si volumul Democratia naturii (1981) marcheaza insa adevaratul moment al ratificarii "pactului cu realitatea", pe care poetul se arata, inca o data "dispus" sa-1 faca. Nici o constrangere formala nu-i mai sta impotriva, vehementa tonului se poate desfasura in voie, verva polemica isi gaseste expresia cea mai adecvata intr-un limbaj in care inventivitatea si indrazneala asociatiilor vizeaza constructia unui univers imaginar plin de contraste grotesti, iar confesiunea grava si nelinistita isi are contraponderea in autoironie. Definindu-se drept "cautator de semne", poetul recurge acum frecvent la notatia de "reportaj" ironic, la formula parabolei, la inscenarea unor mici spectacole grotesti, din care nu lipseste culoarea "balcanica". Caci "vocatia clovnesca si bufona, «neseriozitatea», jovialitatea, stilul miticesc, spiritele, comicul catastrofic" sunt prezente peste tot in aceste versuri scrise cu degajare si cu "gust pentru teri-bilitati"(C. Regman). Realitatea cotidiana e astfel "transcrisa" in registru burlesc, disimulata sub masti destul de transparente totusi. Intr-un poem caracteristic, intitulat Gainile, se poate citi:"intr-un castel transformat in crescatorie de pui/ benchetuiam pana-n zori cu ingrijitorul si paznicul/ beam vin de sfecla rosie - si nu ne pasa // gainile n-aveau simt politic prea dezvoltat / caraiau in surdina si-nchideau ochii la tot ce se-ntampla // revolutia mirosea a cartof copt / megafoanele inlocuisera arta / erau si lampi care produceau intuneric". Exil pe o boaba de piper (1983) si Rimbaud negustorul (1985) mentin poezia lui DINESCU in acelasi spatiu vizionar, unde reflectia grava coexista cu ambiguitati studiate, cu jocul clovnesc de "pehlivan" - "martor la Portile Orientului".

Un "exotism autohton, romanesc" (V. Cristea), amintind de Anton Pann si Ion Barbu" class="navg">Ion Barbu, ar fi nota mai noua a primei carti, poetul pastrandu-si totusi "grimasa de bufon rostind faze dezagreabile"(Gh. Grigurcu). Aceasta e si mai marcata in cea de a doua, in care accentele pamfletare revin in prim-plan, cu un plus de gravitate. Tema dedublarii omului ce-si inventeaza "din disperare levi-tatia, circul", a poetului scriind intr-un timp in care "Irod chiar taie" si intr-o lume reprezentata de "corupta geometrie din Fanar", devine dominanta. Imaginea unui Rimbaud-negustor, care a renuntat la poezie pentru negotul de sclavi, avertizeaza asupra pericolului unei coruperi a artistului insusi, in acest univers unde "miturile toate bolesc" si se face "ordine in pivnite si-n literatura". Masca bufonului este tot mai frecvent inlocuita cu cea a arlechinului, inca si mai ambigua, cu zonele ei de penumbra melancolica si elegiaca. Revolta abia reprimata urma insa, in scurta vreme, sa se afirme direct in scrisul lui DINESCU care, in toamna lui 1988, rostea la Berlin conferinta intitulata Painea si circul, publica un energic interviu in ziarul francez Liberation (martie 1989) si pamfletul Mamutul si literatura (noiembrie 1989, in Frankfurter Allgemeine Zeitung). Pana atunci, volumul Moartea citeste ziarul (1988) atesta o radicalizare a non-conformismului sau. Daca s-a putut afirma ca aici "metafora, aceasta conventie a exprimarii invaluite si aluzive, tinde sa dispara in favoarea literalitatii, a exprimarii brutale si directe" (S. Alexandrescu), e de adaugat ca discursul nu-si pierde totusi culoarea spectaculara. Exista in aceasta carte un dens filon carnavalesc, sugestiv, de mascarada a experientei istorice a omului actor si spectator jucator constient ca este si jucat, descoperind "sforile" cu un fel de placere furioasa, dar si cu tristetea prizonieratului intr-o lume pe dos, inautentica si "cabotina", degradata intr-o conventie scenica demiti-zanta: un theatrum mundi precar si jalnic, balci universal, "gradina a Guleaiului" unde toate complicitatile sunt permise de ambiguitatea funciara a "jocului" - o lume de trucaje si disimulari. DINESCU o construieste cu voluptatea argheziana a ingrosarii burlesti a liniilor, a devierilor grotesti ale gesticii, a manipularii materiei sonore, ce da o culoare puternica vehementei sale expresive. Reinnoirea "pactului cu realitatea" inseamna si repunerea in chestiune a raportului dintre literar si existential: descoperindu-se "in plin naufragiu cu vasul de Sevres in brate", poetul e mai constient ca niciodata de necesitatea unei autentice participari la dramele vietii imediate, la convulsiile istoriei. Fragmentul de biografie in care s-a inscris aceasta carte a confirmat, de altfel, in mod exemplar, calitatea unei asemenea angajari.



OPERA

Invocatie nimanui. Bucuresti, 1971; Elegii de cand eram mai tanar. Bucuresti, 1973; Proprietarul de poduri. Bucuresti, 1976 (ed. II, 1978); La dispozitia dumneavoastra. Bucuresti, 1978; Teroarea bunului simt, cu o postfata de L. Raicu, Bucuresti, 1980; Democratia naturii. Bucuresti, 1981; Exil pe o boaba de piper, Bucuresti, 1983; Rimbaud negustorul, Bucuresti, 1985; Moartea citeste ziarul. Amsterdam, 1989 (ed. II, pref. de S. Alexandrescu, Bucuresti, 1990); Poemes, Paris, 1989; Ein Maulkorb fiirs Gras, Ziirich, 1990; O betie cu Marx, Bucuresti, 1996; Pamflete vesele si triste. Bucuresti, 1996; Fluieraturi in biserica, antologie lirica, Bucuresti, 1998; Nelu Santinelu. Caprar la Cotroceni, Bucuresti, 1998.

REFERINTE CRITICE

Al. Piru, Poezia, II; L. Raicu, Practica scrisului si experienta lecturii, 1977; P. Poanta, Radiografii, I, 1978; M. Iorgulescu, Scriitori; Gh. Gri-gurcu, Poeti. 1979; St. Aug. Doinas, Lectura poeziei, 1980; DINESCU Dimitriu, Singuratatea lecturii, 1980; Al. Dobres-cu, Foiletoane, II, 1981; P. Poanta, Radiografii, II, 1981; M. Iorgulescu, Critica si angajare, 1981; idem. Ceara si sigiliul, 1982; G. Dimisianu, Lecturi libere, 1983; V. Cristea, Modestie si orgoliu, 1984; Cornel Moraru, Textul si realitatea, 1984; E. Simion, Scriitori, III; Grete Tartler, Melopoetica, 1985; E. Negriei, Introducere; Al. Calines-cu, Biblioteci; Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986; DINESCU Micu, Limbaje moderne; C. Regman, De la imperfect; Alex. Stefanescu, Prim-plan, 1987; G. Dimisianu, Subiecte, 1987; R. Munteanu, Jurnal de carti, IV, 1988; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 37, 1996; R. Munteanu, in Luceafarul, nr. 38, 1996; Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr. 37, 1996; M. Mihaies, in Orizont, nr. 9, 1996; Gh. Grigurcu, in Viata Romaneasca, nr. 5-6, 1997; C. Ungureanu, in Orizont, nr. 5, 1999; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 21, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Mircea DINESCU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mircea DINESCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text