Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





PARNASIENI, NEOCLASICI, SONETISTI despre Mihai CODREANU



Mihai Codreanu



Mediul familial in care s-a format sonetistul, (n. Iasi, 25 iulie 1876) implica distinctie. Intr-un tablou de epoca, De moda veche, apare bunica fosnind matasuri moi pe malcov" ; cadrul e rafinat : ii flutura batista ei usoara I Si-n sold i-atirna liliacul mov". Tatal, Minai Constantin Codreanu, personaj sobru, era profesor de latina la Liceul National si judecator la tribunal, impartind dreptatea la judecatorie si in clasa". Tuberculoza 1-a rapus in 1877, la patruzeci si doi de ani, copilul raminind orfan la un an si jumatate. Mama, Natalia, descendenta din vechea familie moldoveneasca Mirzescu, devine inspectoare de orfelinat la Institutul Gregorian, crescin-du-si copiii cu ingrijire. Dupa studii particulare, la institutul germanului Schenck, poetul trecea la Institutele Unite, con-tinuind invatarea limbii germane cu ursuzul Freihube (dl. Hube", satirizat de D. Anghel in Arca lui NoE). Refractar disciplinei, peregrina pe la diverse scoli ; de la Bacau reveni la Iasi, la Liceul National, ca profesori avind pe V. Burla, filologul junimist, si dr. V. Brandza, renumit naturalist. Cucerit de mirajul teatrului, de vraja decorurilor stralucitoare si a luminilor scenei", liceanul frecventa spectacolele Nationalului in salile Patria si Sidoli ; edificiul vechiului teatru de la Copou arsese.

In clasa a cincea alcatuia, dupa modele eminesciene, o Glossa si un sonet, ambele publicate sub semnatura Mihail M. Codreanu in Lumea ilustrata (1892). La Viata lui Vlahuta trimite alte doua poezii : Unii visatori (1893) si Diem perdidi (1894), semnalate de redactorul revistei la rubrica : Anunciuri de talente. Printre talentele noi era mentionat si D. Nanu. Prin 1894, elev al Liceului modern din Bucuresti, secondat de un coleg, facea sa apara doua numere ale unei mici reviste litografiate : Intim. Din nou la Iasi, student la drept, frecventa ca audient cursuri de filozofie si lingvistica (Al. Phi-lippidE), inarmindu-se apoi cu toate inscriptiile" (certificatE) doveditoare. In 1900 isi trecea licenta in drept cu teza : Puterea parinteasca in dreptul roman si roman. Urmase si sectia de drama a Conservatorului, clasa profesorului Galino, actor sobru, retinut", sub indrumarea caruia pregati rolul lui Ho-ratiu din Fintina Blanduziei. La Paris ia lectii de la actorul Sylvain, insa rob al unei cumplite timiditati, al spaimei de a infrunta publicul", nu devine actor. Programele Teatrului National ii inregistreaza totusi participarea, in stagiunea 1912 1913, in rolul lui Zitophanes din Martira, drama lui Jean Richepin.




La 1900 debutantul incredinta tiparului primul sau volum. Voia sa epateze, caci la sfirsitul Diafanelor anunta in pre-paratie" sase volume originale (si unul de talmacirI) cu titluri teribiliste : Venena, drama in sase acte, in versuri, Scorpii, roman istoric (doua volumE), Fulgere, poem in proza, Filozofia nimicului, studii filozofice. Cit despre proiectele filozofice, acestea devin aforisme si reflectii, risipite in ziarele iesene Opinia si Evenimentul sau in Adevarul din Bucuresti (in care publica si versurI). Un al doilea volum de versuri, partial aparute in Convorbiri literare, iesi in 1903, sub titlul Din cind in cind (1901 1903). Doua traduceri in versuri, Martira de Jean Richepin si Printesa indepartata de Edmond Rostand, tiparite tot in 1903, au atras atentia mai mult decit volumele originale.

Din 1915, profesor de dictie, critica si psihologie teatrala" la Conservator, era coleg cu State Dragomir, cu Aglae Pruteanu si Agatha Birsescu (printre studenti fiind Victor Ion Popa, Costache Antoniu, Stefan CiubotarasU). Notrrie-tatea incepe cu Statui (1914), nouazeci si noua de sonete autorul fiind remarcat de N. Iorga, Tudor Arghezi, Gala Galaction si Izabela Sadoveanu. La traducerea comediei eroice Cyrano de Bergerac medita de la spectacolul dat in 1901 de trupa Moncharmant, impulsul venind in 1916, in urma unui concurs organizat de directia generala a teatrelor. Versiunea romana (1920) cu echivalente cursive, in spiritul originalului rostandian, e una din traducerile excelente din epoca. Nici Cintecul desertaciunii (sonete si poeziI) din 1921, nici Turnul de fildes (1929) nu ating nivelul Statuilor. Prezent sporadic la insemnari iesene, dupa decesul lui G. To-pirceanu colabora cu Mihail Sadoveanu la conducerea revistei. O editie definitiva". Statui sonete si evadari din sonet, (1939) retine din primele volume numai citeva pagini, revazute. Pina la moarte (23 octombrie 1957) sonetistul scrie extrem de rar. inainte de treizeci de ani," privirea poetului se incetosa treptat ; o maladie, pare-se ereditara, fu declarata de specialistii europeni iremediabila. Universul fiindu-i ascuns, scepticismul, cugetarea rece, resemnarea, se substituie avin-tului anterior. Va fi contribuit la aceasta si formatia intelectuala, Serban Cioculescu vazind in Mihai Codreanu un produs al sfirsitului de veac pozitivist", un materialist agno-stician, in posesia rezultatelor negative ale cunoasterii, rezumate in faimosul : ignorabimus". Sigur e insa ca infirmitatea fizica a reprezentat o drama. Sonetistul incearca o sublimare a durerii, facind ca accentele tragice sa se converteasca in arta. Discret in ce priveste cecitatea sa, referinte exista, totusi, aluzive : Cind Milton, orb, isi scrise Paradisul, / Vedea prin intuneric foarte bine". Mingiierile unui orb apartin etapei de la patruzeci de ani. La sfirsitul editiei definitive", drama e comunicata printr-o fraza din Leopardi : Ben sapete. che queste medesime carte io non ho potuto leggere e per emendarle m e convenuto servirmi degli occhi e della mano d altri" (,,Sa stiti ca aceste pagini nu le-am putut citi si pentru a le corecta a trebuit sa ma servesc de ochii si de mina altora"). Mai direct e sonetul Orbul (1955). Tulburat, octogenarul are viziunea mortii iminente, suprema intunecare. Din relativa, senzatia intunericului devine absoluta, efectul estetic derivind din alternanta planurilor :

Lumina n-a vazut de multa vreme. Dar de-ntunericul etern se teme Ca de-o viitoare ce l-ar inghiti

Si-atuncea ochii indreptind spre soare, Desi nu-l vede, parca l-ar privi Acum si-n veci in bezna viitoare".

Preferinta pentru sonet a fost determinata, desigur, de aceasta infirmitate tragica. Neputind scrie, versurile, cristalizate in memorie, erau apoi dictate.

Structura lui Mihai Codreanu e a unui clasic (un ca-lofil" ar fi spus Camil PetrescU), mai atent la idei decit la substanta lirica. Arta, preciza el, o da numai sentimentul trecut prin ratiune. Cind sentimentul si ratiunea s-au solicitat si cind din aceasta solicitare a urmat o atingere, in scinteia aceea s-a nascut o clipa de arta Lirismul pur este insuficient. Trebuie ca ratiunea sa intervie, sa supuie sentimentul si atunci abia va fi adevarata arta" (Amintirile unui vechi profesoR). intre poet (organul emitatoR) si cititor (factor care recepteaza) se cere un acord ideal, capabil sa-i plaseze pe aceeasi lungime de unda. Ideea fusese, in alt mod, exprimata intr-un aforism inedit : Nu cele ce scriu poetii sint poezie, ci ritmul sufletesc din care izvorasc cele scrise de dinsii si pe care izbutesc sa-1 faca sa vibreze-n altii"1. Sonetistul insa e lipsit de caldura. Lucid, inclinat sa cenzureze critic, reflectiile lasa dupa ele ecoul unei disperari continue. Titluri de volume (Turnul de fildes, Cintecul desertaciuniI) aspira sa- rezume o filozofie a singuratatii, amintitoare de Vigny. Mai toti cei care au scris cite ceva despre poet, citeaza versul definitoriu din Statui : Lirismul meu e stapinit si rece" (Poem liriC).



Principala valoare careia ii arata stima, se integreaza esteticului, frumosul fiind suprema trebuinta" : lipsa-i, pentru mine, e-o durere / Si far-de el viata ma-nspaiminta" (Plingerile unui esteT). Crezul e reinnoit de personajul cu haina-n veci cernita" din Autobiografie postuma : Prea sonora si fastuoasa muza, mi-a fost sora ; / Parnasul, patrie si cal, i Pegasul". Puterea cuvintului rivalizeaza cu marmura Turnam in spuma lui cea trecatoare / Taria marmurei nepieritoare" (Sarpele cu clopoteI). Dar cizelat, cum e cazul la Mihai Codreanu, cuvintul incarcat cu electricitate ajunge spectru. Marturie proprie, un Omagiu adresat muzei, conti-nind : un verb aprins, turnat in forme reci". Frumosul transcendent, intangibil, sfirsind prin a obosi, intervine compensator nostalgia de oameni, pentru ca : sint in noi asemanari profunde". Persistentul apel baudelairean : Hipocrite lecteur, mon semblable, mon frere" (prefata la Florile rauluI), reapare intr-o varianta patetica, prefata la Statui :

Oricine esti, intinde-mi mina, frate"

(Fratelui meu cititoR)

Precum la Iosif si Anghel, poezia lui Mihai Codreanu include elemente romantice : turnuri parasite in care bate sinistra ora", fantome, cavouri, demoni. in Vedenii se iveste un castel cu turnuri feudale" ; in Nostalgii medievale apar castelane blonde. Visele abandonate seamana cu corbii cei tristi". Marile pasiuni romantice, tranzitiile spontane de la o istare la contrariul ei lipsesc insa, evolutia urmind o linie medie. Peste primele volume apasa sarcasmul de provenienta baudelaireana si spleenul" de aceeasi sorginte. Armonii simboliste sint sesizabile in Sonet artezian : Pling apele pe marginea fintinii", evocarea dragostei devenind pretext de muzica. Astfel de corespondente simboliste, in Noaptea sonetelor sau in Simbolism de toamna, dau prioritate sugestiei, dar fara urmare. Dominanta ramane trasatura parnasiana, so-netistul vrind sa concureze cu arta sculptorului. Titlul volumului Statui exprima, de altminteri, un program reluat mai explicit in prefata-credo Cintaretul meu :

Statui as vrea sonetele sa-i fie, Ca nu le-a scris cu pana pe hirtie, Ci le-a sculptat in marmura cu dalta".

Dar autorul Statuilor nu e un creator de tip plastic. O recunoaste in unul din ultimele sonete, Cum se caleste fierul : Ca patimas culegator de vise, / Am cultivat abstractul in sonet". Substantive cu majuscula, Timpul, Tacerea, intunericul, Nimicul, Eternul, Necunoscutul, Frumosul etc. tind, ca la simbolisti, catre reprezentari abstracte. De o poezie a naturii aproape ca nu se poate vorbi la acest poet reflexiv. Plopul hieratic ilustreaza structura compozitionala tipica unei categorii. in catrene se face descriptia unui obiect (in cazul de fata un arborE), tertinele fiind rezervate cugetarii, intii un profil, sobra majestate" a plopului, apoi reflectia privind relatia om-natura :



Ce simtitor e plopul meu din vale : Cind rizi patrunde-n ramurile sale Un viu concert de risete-n surdina,

Iar daca plingi, in plop ecoul zboara

Si freamatul de jale, se-nfioara

Din virf de crengi si pin-la radacina"



Servitutile speciei-sonet, dupa sapte secole de cariera (fondator probabil trouverul Girard de BourveuiL) tin de cadrul fix, refractar initiativelor. Miscarile sint dinainte stabilite, insa in limitele lor se poate demonstra virtuozitate, gratie, eleganta. Pentru autorul Statuilor, sonetul E pia-tR)a lui Sisif, din virf de munte I Rostogolita vesnic spre declin" (Cintecul desertaciuniI). Spre marile modele priveste cu prezumtie : Nu tin de nici o scoala literara" in mostrele izbutite, sonetele lui Mihai Codreanu sint poeme sintetice, fructificand exemple din epoci si literaturi diferite : de la Pe-trarca si Shakespeare pina la Eminescu, Oatulle Mendes si Heredia, creatorul Trofeelor (acesta indrumindu-1 spre mitologia universala). Prin filiera Baudelaire, Th. de Banville, Coppee se face elogiul vinului si al euforiei bachice. Amorul-galanterie (modele : trubadurii, Petrarca, romanticiI) nu exclude tinuta distanta, imputarea cruda (VignY), sarcasmul (BaudelairE). Sedus de motive livresti, poetul pleaca adesea de Ia un pretext dicton, aforism, vers celebru pentru a sfirsi intr-o demonstratie de aspect reflexiv, cu substrat etic. Dar sonetistul cultiva el insusi, cu vadita placere, aforismul, propunind solutii in legatura cu existenta si iubirea cele mai multe imbinate de o ironie rece. Sint cazuri cind substanta unui paradox e absorbita intr-un sonet, desigur cu modificarile de rigoare. Minerva scrie autorul de aforisme s-a nascut din creierul lui Jupiter intr-o zi cind il durea capul ; asta inseamna ca daca n-ar fi fost suferinta, nu era nevoie de intelepciune". Iata si sonetul bazat pe aceeasi idee :



Durerile-mi de cap nesuferite Ma-ncinta mult,-caci Jupiter odata, Avu si el o criza blestemata : Vulcan il vindeca pe nesimtite.

Cu muchea unei barde ascutite Lovit-a-n crestet pe cerescu-i iata ; Dar fulgerind, din tidva-nsingerata Tisni Minerva-n scinteieri subite.

Fieraru-ncremeni vazind minunea Si fruntea-si prosterna. Intelepciunea Rosti atuncea strania sentinta :

De mine-n lume n-ar fi fost nevoie, De n-ar fi fost suprema suferinta Si capul nu l-ar fi durut pe Joe"

(Migrena olympica)

Redactia unei reviste umoristice organiza in anul 1942 un concurs de sonete cu rime date". Erau insa rime bizare, incompatibile cu demnitatea clasica a sonetului : brisca, concerne, asterne, pisca; perne, misca, po-disca, eterne ; pila, ploaie, sedila, indoaie, zambila, zoaie". Fata de tentativa de a se glumi pe seama distinctiei sonetului, Mihai Codreanu facu apologia acestuia intr-un Sonet care suride :

Esti incarcat electric ca o pila Si te descarci ca rodiloarea ploaie De-ti pui pe vers olympica sedila

De-aceea gluma seaca nu te-ndoaie

Si iertator surizi ca o zambila

Cind vor natingii sa te-arunce-n zoaie".

Izolarea a facut din Mihai Codreanu un poet al starilor intime, frinat de scepticism. Exista insa, remarca Al. O. Teo-doreanu, o tonalitate Mihai Codreanu, care, plasata in imponderabil, scapa analizei si contrafacerii".



VOLUME: Diafane, poezii, Iasi, tip. H. Goldner, 1901; Din cind in cind, poezii, 1901 1903, Iasi, tip. Progresul" (1903) Jean Richepin, Martira, drama in cinci acte in versuri, trad. Iasi, Evenimentul", 1903; Edmond Rostand, Printesa indepartata, piesa in patru acte in versuri, Iasi, Ed. Evenimentul", 1903; Statui, sonete, Iasi, Viata romaneasca", 1914 (ed. 11-a, 1921); Edmond Rostand, Cyrano de Ber-gerac, comedie eroica in cinci acte, in versuri, Iasi, Viata romaneasca, 1920; Cintecul desertaciunii, sonete si poezii, Iasi, Viata romaneasca", 1921; Turnul de fildes, Buc. ,,Cartea romaneasca", 1929; Statui sonete si evadari din sonet, Buc, F.P.L.A., 1939; Poezii, prefata de Al. O. Teodoreanu, Buc, ESPLA, 1957 ; Amintirile unui fost profesor, in Teatrul, 7.957, nr. 1; Scrieri, voi. I-II, Buc, E.P.L., 1969, editie ingrijita de Const. Ciopraga si Ilie Dan, studiu introductiv de Const. Ciopraga (bibliografie ampla).

REFERINTE: M. Dragomirescu, Miscarea literara in 1908, in Conv. critice, //, 1908, p. 173; Titu Maiorescu, Critice, voi. 1., Buc, Minerva", 1908; Gala Galaction, Sonetele lui Mihail (!

   ) Codreanu, in Viata rom., VII, 1912, nr. 11 12; T. A(rghezI), Tabula rasa : Mihai Codreanu, in Seara, IV, nr. 1561, 25 mai 1914; O. D(ensusianU), M. Codreanu, Statui, in Viata noua, X, 1914, nr. 6 7; G. Ibraileanu, M. Codreanu, Statui si Cintecul desertaciunii, in Viata rom., X/7/, 1921, nr. 12 (reprodus in Scriitori romani si straini, Iasi, Ed. Viata rom.", 1926); Pompiliu Constantinescu, Premiile nationale, in Miscarea literara, 1925, nr. 31; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927 ; Al. Phi-lippide, Mihai Codreanu, in Adevarul lit. si artistic, X, 1932, nr. 582; Basil Munteanu, Panorama de la litterature roumaine contemporaine, Paris, 1938; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P.L.A., 1941; Serban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, Buc, Casa scoalelor", 1942; N. I. Popa, Mihai Codreanu la insemnari iesene", lasul literar, 7,957, nr. 11.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.