Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



FAUST despre Johann Wolfgang Goethe





. pornind de la legenda doctorului Faust, Goethe realizeaza prima varianta intre 1773-75, Urfaust.
. in 1790 publica o noua versiune, cu multe modificari si adaugiri, Faust - fragment
. prima parte a operei, incheiata cu tragedia Margaretei, e definitivata mai tarziu si tiparita in 1808
. definitivarea textului integral se produce abia in 1832.

Mitul faustic a fost creat pornind de la existenta reala a personajului, un astrolog, umanist, mag si vrajitor. Extraordinarele sale fapte au fost consemnate in in Istoria doctorului Faust, tiparita la Frankfurt in 1587. Christopher Marlowe a descoperit de timpuriu o traducere engleza a cartii despre Faust, iar opera sa de teatru a aparut in 1589, fiind tradusa in germana in 1818 si, deci, accesibila lui Goethe.
In opera lui Goethe, destinul lui Faust se afla intre doua forte, exterioare lui si mai puternice decat el, Dumnezeu si diavolul.
La inceputul poemului dramatic, batranul invatat isi da seama ca alchimia, magia, stiinta, sunt neputincioase pentru cunoasterea misterului universului. Revoltat, el opteaza pentru moarte. [Am studiat cu ravna, ah, filozofia,/Din scoarta-n scoarta, dreptul, medicina,/Si, din pacate, chiar teologia,/Arzand de zel,/Si iata-ma acum un biet nebun/Si vad ca nu putem sa stim nimic/Si nici de iad si nici de dracu teama nu mi-e !

   !

    - v. Baudelaire in Florile raului]
Salvat de moarte de clopotele de Pasti, Faust pactizeaza cu diavolul. Ajuns la capatul existentei, el are prilejul sa-si refaca viata dintr-un alt unghi, descoperind adevaratele sale valente umane.
Treptele itinerarului sau sunt semnificative: licoarea vinului, intinerirea, senzualitatea iubirii distruse de moarte, popasul la curtea suveranului, traversarea lumii iluziilor, intalnirea cu frumoasa Elena si cu spiritele care aduc uitarea In final, Faust descopera fericirea in activitatea creatoare pusa in slujba omenirii.




Faust
Am studiat cu ravna, ah, filozofia
Din scoarta-n scoarta, dreptul, medicina,
Si din pacate chiar teologia,
Arzand de zel.
Si iata-ma acum un biet nebun,
Cuminte ca si mai-nainte.
In fata semenilor sunt magistru sau chiar doctor.
De-atatia ani intelepciunea o incerc,
Imi port de nas discipolii
De-a curmezisul sau in cerc.
Si vad ca nu putem sa stim nimic.
Amaraciunea-mi arde inima in piept.
Sunt, eu, ce-i drept, mai breaz si mai destept
Decat acei magistri, doctori, gramatici si popi
Toti impreuna: scrupule si indoieli
In cuget nu mi se aduna.
Si nici de iad' si nici de dracul teama nu mi-e.
In schimb nici bucurie n-am pe lume.
C-as sti ceva deplin eu nu-mi inchipui
Si nu ma amagesc ca as putea (p. 50)
Sa-ndrum pe altii sau sa-nvat pe cineva.
Nu am nici bunuri, nici argint,
Nici cinste si nici slava pe pamant.
Un caine n-ar putea sa mai traiasc-asa.
Din asta pricina m-am inchinat magiei, pe-ndelete
Nadajduit-am prin a duhului putere si cuvant
Sa mi se dezvaleasca vreunul din secrete,
Sa nu mai fiu silit, cu fruntea in sudoare,
Sa spun ce nu stiu, cand ma-ntreaba fiecare.
Launtric sa cunosc prin ce se tine universul.
Sa vad puterile. Semintele1 a toate sa le stiu.
Sa nu-mi incurc printre cuvinte mersul []
Mefistofel
Ma leg sa te slujesc aici, sa nu cunosc
Popas, dorintele-mplinindu-ti.
De-ar fi insa si dincolo sa ne-ntalnim,
Sa faci la fel, suflarea ostenindu-ti.
Faust
Ce-i dincolo - nu-mi pricinuieste griji.
De sfarmi aceasta lume in ruine,
Cealalta poate sa se nasca dupa mine.
Din ast pamant imi izvoraste bucuria,
Si-acesta-i soarele, ce-mi lumineaza suferinta.
De voi putea sa ma despart de lumea-aceasta,
Intample-se atunci orice, urmeze nefiinta.
Nu voi sa mai aud nimic
Daca si dincolo e ura si iubire,
Daca si-n celelalte sfere
Exist-un 'nalt si un adanc ca-n asta Fire.
Mefistofel
Atunci poti sa-ndraznesti. Fa legamant
Si cate zile-avea-vei pe pamant
Te-i bucura de mestesugurile mele.
Iti dau, ce nici un om nu a vazut sub stele.
Faust
Da mana si loveste!

    Clipei de-i voi zice:
Ramai, ca esti atata de frumoasa!

   
Ingaduit iti e atunci in lanturi sa ma fereci.
Atuncea moartea bata-n turn din acioaia zgomotos
Atunci scapat de slujba esti, cum se cuvine.
Atuncea ornicul sa stea, aratatorul cada,
Oprit sa fie timpul pentru mine!

   

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.