Limbile de cancelarie in Evul Mediu.
Limbile de cancelarie in Evul Mediu erau latina, greaca, slavona, in care se oficia cultul religios crestin si in manastiri, ca asezaminte de invatamant, instructia se facea in aceste limbi. Limba romana folosita de poporul roman va patrunde mai tarziu in cancelariile domnesti dar Biserica Ortodoxa Romana isi va asuma rolul de a folosi scrisul si cititul in limba romana, avand un rol decisiv in aparitia culturii romane in limba romana.
Limba latina va fi prezenta pe rjiulte inscriptii dar si in documente. Astfel in Cronica Notarului Anonim gasim inserat textul in limba latina al raspunsului dat de Menumorut, duce al Bihariei - Crisana- lui Arpad, ducele Hungariei:
"Spuneti lui Arpad, ducele Hungariei, domnul vostru. Datori ii suntem ca un prieten la un prieten, cu toate ce-i sunt necesare, fiindca e om strain si duce lipsa de multe. Teritoriul insa ce l-a cerut bunei noastre vointe nu i-1 vom ceda niciodata, cata vreme vpm fi in viata. Si ne-a parut rau ca ducele Salanus i-a cedat un foarte mare teritoriu, fie din dragoste, cum se .spune, fie de frica, ceea ce se tagaduieste.
Noi insa, nici din dragoste, nici de frica nu-i cedam din pamant nici cat un deget, desi a spus ca are un drept asupra lui. Si vorbele lui nu ne tulbura inima, ca ne-a aratat ca descinde din neamul regelui Attila, care se numea biciul lui Dumnezeu. Si chiar daca acela a rapit prin violenta aceasta tara de la stramosul meu, acuma insa, gratie stapanului meu, imparatul din Constantinopol, nimeni nu poate sa mi-o mai smulga din mainile mele".
Un document redactat in limba, latina este Memoriul lui Vlad Tepes catre Matei Corvin alcatuit de catre Radu Gramaticul, ceea ce dovedeste ca scrisul si cititul in limba latina s- a continuat in Tara Romaneasca Nicolaus Olahus, figura proeminenta a umanismului romanesc, scrie in limba latina cartea sa Hungaria, in care avem o descriere a Tarii Romanesti, a Moldovei, Transilvaniei, (Tarii Somesului, Tarii Crisuritor si a Tarii Timisului. in ea se arata originea latina a limbii romane si originea romana a poporului roman, unitatea poporului roman si continuitatea romanilor in Dacia, adica tezele etnogenezei:
"Romanii se spune ca sunt colonii romane. Dovada de acsst lucru este faptul ca au multe cuvinte comune cu limba latina. Monede romane se gasesc multe in acest loc si ele constitue un neindoielnic semn al vechimii stapanirii romane prin partile .acestea Moldovenii au aceeasi limba, religie si obiceiuri ca si muntenii."
in limba greaca s-a oficiat cultul religios, s-au realizat unrfle scrieri ca aceea a lui Stavrinos, vistiernicul lui Mihai Viteazul: Poveste preafrumoasa a lui Mihai Viteazul. Cronica lui Gheorghe Palamed, tot in limba greaca, este mai putin cunoscuta dar s-a pastrat la British Museum.
Literatura romana in limba slavona.
Scrisul si cititul in limba slavona patrund pe teritoriul nostru in sec. al X-lea dar abia din sec. al XIIlea avem primele documente scrise.
Filotheiu monahul, un logofat al lui Mircea cel Batran,- ne-a lasat un imn (polieleu) care s-a pastrat sub forma unor copii mai tarzii din sec. al XV-lea.
Grigore Tamblac vine in Moldova in timpul lui Alexandru cel Bun, tine un ciclu de saptesprezece cuvantari, ajunge egumen al Manastirii Neamt, ajunge mitropolit in Rusia, de unde se intoarce in Bulgaria. De la el ne ramane in limba slava, Cuvant panegeric al sfantului si cinstitului mare mucenic han cel Nou, in care se povesteste martirajul Sfantului loan cel Nou de la Suceava din anul 1300, cand a fost ucis de tatari in Cetatea Alba in urma intrigilor catolicului Rietz.
Cronica lui Stefan cel Mare s-a pastrat la Miinchen intr-o traducere in limba germana. A fost dusa de o solie in Germania pentru a cere venirea unui medic german, care sa-i, trateze rana de la picior.
Letopisetul de la Bistrita cuprinde in afara de cronica lui Stefan cel Mare si o alta mai mare de la descalecatul Tarii Moldovei (1359) si care ajunge pana la urcarea pe tron a lui Stefan cel Mare.
Letopisetul de la Putna s-a pastrat intr-un grup de cronici la Kiev si a scris-o calugarul Isaia de la manastirea Slatina. Este o copie a originalului de la Putna.
Cronica anonima s-a pastrat intr-o colectie de cronici rusesti. Este o varianta a cronicii de la Putna, dusa de solii lui Ivan al III-lea cneaz al Moscovei, care avea un tiu casatorit cu Elena, o fiica a lui Stefan cel Mare.-
Cronica moldo-polona a fost scrisa la curtea lui Alexandru Lapusneanu de un cunoscator al limbii polone (probabil un sol Brzeski Nicolae trimis al regelui Sigismund August). Cuprinde vechile cronici ale Moldovei, urmate de cronica lui Macarie>
Cronica lui Macarie este scrisa de un calugar cu acest nume care ajunge egumen de Neamt, episcop de Roman in timpul lui Petru Rares. Scrie din porunca lui Petrii Rares. Reia cronica de la Putna" la care adauga evenimentele domniei lui Bogdan cel Orb si continua cu evenimente din timpul lui Stefanita, nepotul lui Stefan. Domnia lui Petru Rares este vag prezentata fara date precise. Cronica se incheie cu anul 1541.
Cronica lui Eftimie, egumen al manastirii Neamt scrie din porunca lui
Alexandru Lapusneanul. A fost episcop in Transilvania. Continua cronica de la Petru Rares, arata toate abuzurile fiului acestuia llias, care s-aiturcit, jefuind tara. Descrie in culori favorabile pe Alexandru Lapusneanu, ca domn evlayios, bun, milos, ctitor al manastirii Slatina.
Cronica lui Azarie care a fost calugar probabil la manastirea Golia. Reia cronicile Moldovei ele la descalecat, apoi o adauga pe aceea a lui Macarie si o parte proprie pina la "urcarea pe tron a lui Petru Schiopul din porunca caruia scrie.
Toate aceste cronici au alcatuit izvoarele marilor cronicari moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin,
Ion Neculce, dar si primele modele narative.
Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie.
Ctitor al Manastirii (jurtea de Arges si Mitropoliei din Targoviste, Neagoe Basarab a dorit sa puna bazele unei culturi nationale in spirit renascentist. Cartea sa a fost redactata in limba slavona, pe care evlaviosul, instruitul si patriotul domn o cunostea.
Cartea are unsprezece parti si cuprinde sfaturi cu caracter politic, militar dar si un mod de a modela in spiritul moralei crestine. El utilizeaza in acest sens Oglinzile domnitorilor si Ceasornicul domnilor, modele bizantine imitate de literaturile in limba slava.
in prima parte, Neagoe sfatuieste pe fiul sau sa pazeasca poruncile lui Dumnezeu, caci nu-i va fi de nici un folos sprijinul imparatilor lumii, pe cand ajutorul lui Dumnezeu il va scoate din toate necazurile. Se folosesc argumente din viata regilor Saul si David, din ,yiata sfintilor Constantin si Elena, din romanul popular Varlaam si loasaf. Se intioduc parabole ca cea a privighetoarei, a celor doua cosciuge, a celor trei prieteni.
in partea a doua sunt cuprinse sfaturi cu privire la guvernare dar incepe cu doua capitole, avand un continut religios: unul referitor la cinstirea sfintelor icoane si altul referitor la iubirea lui Dumnezeu. Cel mai liric capitol/este o meditatie pe tema fortuna labilis provocata de mutarea osemintelor mamei sale si a copiilor saf in criptele de la Arges. El il sfStuioste pe fiul sau sa cultive cu grija gradina boierilor si a slujitorilor sai. il invata cum sa primeasca solii, cum sa faca judecatile, cum sa inlature pizma si razbunarea, cum sa fie milostiv si indurator, cum sa organizeze armata pe campul de lupta.
Cartea se incheie cu o rugaciune, cu acel "cuvant de iertare", pe care domnul il adreseaza fiilor sai.
Samburele acestei carti il formeaza ideea monarhiei absolute de drept divin specifice lumii feudale. Principiile de,guvernare au la baza morala crestina. Functiile in stat sa le dea dupa vrednicie si sa le cumpaneasca bine. Discretia, prudenta, rabdarea, intelepciunea sa fie reguli de conduita. Cand primeste soli Curtea si domnul sa fie impodobiti de gala. Domnul sa nu raspunda nimic solului, sa se sfatuiasca cu boierii, sa se roage Mantuitorului si Maicii Preacurate sa-i dea gandul cel bun, sa-l discute cu boierii si apoi sa-l comunice solului. Sunt inserate fragmente din omiliile lui loan Hrispstomul si din Simion Monahul.
Renasterea si Reforma - ecourile lor in spatiul carpato -dunarean.
Renasterea este un curent european determinat de redescoperirea valorilor culturilor si civilizatiilor antice, care puneau in centrul lor omul sj nu pe Dumnezeu. Aceasta noua conceptie - omul ca centru al universului - a dus la aparitia umanismului, la, crearea unei culturi si. literaturi laice. in Moldova si Tara Romaneasca avem cateva momente semnificative ale Renasterii datorita activitatii unor domni luminati si patrioti.
Stefan cel Mare a fost si un ctitor de cultura. in timpul sau se construiesc cetati, manastiri, si alte edificii. Apare stilul moldovenesc bine reprezentat de manastirile clin Bucovina dar mai ales din Manastirea Voronet, este scrisa cronica Tarii Moldovei.
Activitatea lui va fi relua ta de alti voievozi, dintre care cel mai de seama este Vasile Lupu, in timpul caruia se zideste monumentul de la Trei Ierarhi din lasi, se intemeiaza Scoala Vasiliana, isi incepe activitatea o tipografie, apare Pravila aleasa, se introduce lima romana in cancelaria domneasca, avem activitatea mitropolitului Varlaam.
in Tara Romaneasca domnul Neagoe Basarab zideste Curtea de Arges, scrie invataturile lui Neagoe Basarab cat re Jiul sau Teodosie. Dintre cei mai luminati domni munteni amintim pe Constantin Brancoveanu, care ctitoreste manastirea Horezu, construieste palatul Mogosoaia, apare stilul brancovenesc, se incepe munca pentru traducerea si tiparirea Bibliei de la Bucuresti.
Reforma a fost o miscare contestatara religipasa impotriva bisericii catolice, care impunea o dictatura asupra tarilor din apusul Europei. Ecoul acestei miscari in tarile romane a constat in traducerea si tiparirea cartilor de cult in limba romana, introducerea limbii romane in oficierea cultului religios, in aparitia primelor clemente de viata culturala si literara in limba romana.
Textele rotacizante.
Textele rotacizante sunt prjmele traduceri de texte religioase in limba romana care s-au pastrat. Se numesc asa fiindca se caracterizeaza prin prezenta fenomenului fonetic al rotacismului, adica a folosirii consoanei rin locul consoanei n intre doua vocale (/urnira pentru lumina, b/re pentru bine) in cuvintele de origine latina.
Fenomenul este prezent si astazi in Bucovina, unde au fost gasite. Teoria ca ele ar apartine zonei
Maramuresului, unde este prezent rotacismul, nu este un argument. in Maramures nu au existat manastiri - focare de viata spirituala - ca in Bucovina. Elementele ardelenesti prezente in aceste texte au o explicatie foarte simpla. Este atestata prezenta in satul Voronet a unor grupuri de romani refugiati din Ardeal din cauza violentelor.persecutii maghiare.
Codicele Voronetean a fost descoperit la Manastirea Voronet, in 1871, de catre Grigore Cretu. El cuprinde* partea de la sfarsitul ^Sfintei Evanghelii, Faptele Apostolilor si trei epistole, una a Sfantului apostol lacov si doua ale Sfantului apostol Petru. Textul a fost publicat pentru prima oara. in 1885. Originalul se pastreaza la Biblioteca Academiei Romane.
Psaltirea Scheiana a fost donata de Sturza Scheianu Academiei Romane. Cuprinde
Psalmii Tui David,
Rugaciunea Anei, Cantarea lui Moise, Cantarea Sfintei Fecioare. Are 530 de pagini.
Psaltirea Voronetiana a fost gasita de Simion Florea Marian. Se afla la Academia Romana. Ea da in paralel textul slavon si traducerea romaneasca. A fost publicata de Ovid Densusianu.
Psaltirea Hurmuzachi a fost donata Academiei Romane de- Eudoxiu Hurmuzachi. Este o traducere deosebita de celelalte.
