Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Budai-Deleanu - creatia sa, lucrarile sale despre Ion BUDAI-DELEANU







A Avem putine cunostinte biografice despre Ion Budai-Deleanu. Fiu al unui preot din Hunedoara, a invatat in Viena teologia, dar n-a fost preot ci magistrat la Liov.

A A fost contemporan cu Sincai si cu Maior.

A Numele lui Deleanu nu a fost cunoscut in literatura romana pana in anul 1867 cand Al. Papiu Ilarian a publicat in "Arhivul" lui Cipariu (1867, p. 706), o relatiune despre manuscrisele lui, pe care a facut-o cunoscuta si Academiei peste cativa ani.

A S-a vazut atunci ca acesta scrisese opere de istorie, in latineste (ca: De unione trium nationum Transilvaniae commentatiO), opere de gramatica in latineste si in romaneste (ca: Fundamenta gramatices linguae romanicae, Dascal pentru temeliile nemtestI), opere de etnografie in nemteste (ca: Kurtzgefasste Bemerkungen Aber BukovinA), scrisese un Lexicon roman-german precum si cateva compuneri poetice, dintre care cea mai cunoscuta ete Tiganiada.

A Majoritatea acestor scrieri au ramas in manuscris pana azi.

A Observatiile asupra Bucovinei s-a publicat in traducere romana de G. Bogdan-Duica (in "Gazeta Bucovinei", 1894)

A Tiganiada sau tabara tiganilor, poemation iroico-comico-satiric, alcatuit in 12 cantece de maestrul cantaret Leonachi Dianeu, imbogatita cu multe insemnari si bagari de seama, critice, filozofice, istorice, filologice si teologice de catre Miton Perea s-a publicat pentru prima data la 1877 in revista "Buciumul roman", - apoi intr-o brosura in 1900 la Brasov, cu modificari "pe inteles intocmita" - cum si in revista "Munca" (Piatra Neamt, 1906).

A Autorul si-a ascuns numele sub un pseudonim Leon Dianeu, care prin anagrama da Ion Deleanu.




A Asupra acestei lucrari a atras atentia intaia oara Aron Densusianu in articolul O muza cenusareasa, ("Cercetari literare"), - iar asupra vietii lui a scris un studiu d-l G. Bogdan-Duica in "Convorbiri literare".

A Subiectul acestei poeme, care are 12 canturi, este expeditia unei armate de tigani in contra turcilor, dupa porunca lui Vlad-Tepes.

A La inceput, poetul, adresandu-se muzei lui Omer, care inspirase pe acesta ca sa cante lupta broastelor cu soarecii, ii cere ajutor si face expozitia subiectului:

A Zi cum vrura tiganii sa aseze
Craiu si tara de mosie,
Cum incinsera armele viteze;
Dar apoi printr-o galceava amara
Toti crai incotro se imprastiara.

A Pe timpul lui Vlad-Tepes vine odata stire ca turcii au pornit cu oaste impotriva tarii romanesti. Domnitorul se gandi ca tiganii din tara ar putea sa le slujeasca de spioni si se hotari sa-i adune la un loc - ca intr-un fel de oaste - pentru a-i putea supra veghea. Se organiza astfel o "armata" tiganeasca, pe care o vedem defiland pe dinaintea domnului.

A Pe cand se petreceau aceste in Muntenia, traia in Ardeal un ungur viteaz Becikerek Istoc, nobil, insa "dintr-o vita de pe stramosii sai tiganeasca". Afland ca Anghelina, pe care el o iubise, fusese furata de smei, porni s-o caute. Se imbraca intr-o camasa de zale, isi puse in cap o caciula "mitoasa", incinse o sabie lunga,

A Care in pod sub strasina era aruncata
De rugina era cam stricata

A si in loc de scut isi lua o tava de arama si porni insotit de un servitor, care avea sa-i fie scutier. Cititorul recunoaste indata aci pe Don Quijotte si Sancho PanAa.

A Astfel fiind inceputul, se intelege ca interesul nostru va fi impartit. Vom voi sa aflam: Ce face Tepes? Ce fac tiganii? Ce face Becikerek?



A Se pornesc deci trei actiuni, ale caror desfasurari se impletesc intre ele uneori cu mare dibacie, alteori vatamand principiul unitatii.

A Vom vedea in cursul poemei, cum vine oastea turcilor, cum Tepes este ajutat de sfintii crestini, pe cand dusmanii sai au protectia dracilor, cum sfintii si dracii nu se multumesc sa inspire curaj unora si altora, ci se cearta si chiar se bat intre ei, cum in fine Tepes iese invingator, zdrobind pe Mahomet.

A Vom vedea cum tiganii, dupa ce au scapat de oarecare incercari la care i-a supus domnitorul, care apare crud si mucalit in acelasi timp, asculta indemnul dracilor de a profita de imprejurarea ca sunt cu totii la un loc si de a alcatui un strat al lor si cum, voind sa aleaga capetenia, se cearta, se bat si se sfarseste totul cu o incurcatura tiganeasca.

A Vom vedea, in fine, cum Becikerek, in peregrinatiile lui, da peste tabara tiganilor, cum este in primejdie de moarte, dar scapa ajutat de Haicu, cum apoi, afland ca Anghelina a murit, se intoarce acasa.

A Lucrarea lui Deleanu, daca nu poate sa provoace entuziasmul, cu care o cerceta Aron Densusianu, poate fi totusi citita cu oarecare interes, mai ales unele pasagii care sunt scrise cu mult haz. Dar insemnatatea ei sta in faptul ca vedem cum se naste un gen poetic in literatura noastra, in vremea in care ceilalti scriitori ai scoalei ardelene erau preocupati numai de problemele grave ale originii poporului si ale latinitatii limbii romane.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2021 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.