SALCEANU
Grigore, se naste la 23 apr. 1901, Galati.
Poet si dramaturg.
Liceul la Constanta (absolvit in 1922); licentiat al Facultatii de Litere a Univ. din Bucuresti (1927).
Prof. la Liceul "Mircea cel Batrin" din Constanta (1927-l960).
Debuteaza in Analele Dobrogei (1921). Debut editorial cu volum de versuri Flori de mare (1928), urmat de: Fierbea as'noapte marea (1933), Basmul zmeilor (1934), Feerie (1936), Nopti pontice (1937), Nopti pontice (1969) si Basmul zmeilor (1969). A scris piese de teatru in versuri: Intiia Sarutare (1937), Furtuna (1937), Iluzia (1944), Ovidius (1958).
In prefata la antologia Nopti pontice (1969),
Serban Cioculescu il inscrie in familia poetilor solari, retinind "lirismul luminos si stenic", "virtuozitatea metrica" (preferinta pentru versul litaiic de 17-l8 silabe) si muzicalitatea. Dintre filiatiile la indemina, Al. Macedonski si
Dimitrie Anghel . De cel dintii il apropie solemnitatea lapidara a unor viziuni lirice ("Pe coasta e luna si umbra pe mare"), de cel de-al doilea, pastelurile desenate migalos dupa natura ("Soarele vesel picteaza pe sesuri petale de floare, / Blonde ca razele, rosii ca singele, albe ca neaua"). Cele mai multe dintre poemele volumului din 1933 (Fierbea as'noapte marea) sint marine. Tablourile lirice surprind modelul in toate anotimpurile, la toate ceasurile zilei, in momente de acalmie ori, dimpotriva, de zbucium. Marea,_ La orizont. Catargul disparea, Liniste, Inserare, Furtuna
"Negru se scoala
Valul din larg
Munti de sineala
Pulberi se sparg.
Nu mai ajung
Coasta-nflorita
Nava izbita
Tremura lung") |
, Pe mare, Nocturna, Pescarusii sau chiar Orientala sau Seara In desert sint titlurile unor poeme intimiste, in care infatisarile marii sint succedanee ale starilor sufletesti, "cintecele" poetului (muzicalitatea e mereu remarcabila, melodia fiind nu de putine ori creatoare de atmosfera si de perspectiva) rezonind discret, raspunzind fenomenului natural. Instalarea in peisaj, melancolica, atinsa de visatorie, procura adincime starii poetice. La inceput este un poem cosmogonic de oarecare forta, in descendenta scrisorii eminesciene:
"Un uragan naprasnic a fost la inceput
Un valmasag de flacari, de apa si de lut
Se-nvolbura salbatic intr-un virtej suprem". |
Volumul din 1937 (Nopti pontice) se deschide cu un dialog imaginar intre critic si poet, prilej de a incropi o ars poetica. Criticul crede ca "Din tainele firii eterne / Nimic n-a ramas nedescris". Poetul se recunoaste sub comanda vietii, scrisul inseamna destin, iar poemul e vesmint, noua lectura a acelorasi teme eterne. Prin urmare:
"Nimeni nu poate sa stie
Ce nou, fermecat univers,
Ce lumi fericite de-a pururi,
Ce rai va crea dintr-un vers". |
Poemele sint si de data asta transcrieri filigranate de visari, melancolii. Delicate declaratii de dragoste incapabile sa stearga impresia de bogata singuratate pe care o degaja poezia lui
Grigore Salceanu Marinele sint mereu precumpanitoare ("Un muget! Marea! O tacere! Malul! / Potop de intuneric! Infinit! / O marmura din cer s-a prabusit / Si s-a sfarimat din mii de tandari: Valul!), amintind de pinzele lui Aivazovski, insa corespondentele pot aparea si in alt cadru, In munti, de pilda: "Un soare pe codru se stinge / Si gindul ca trecem ma doare. / Pe suflet o umbra m-apasa. / Ah! Ultima raza desoare!" Solaritatea lui Grigore Salceanu este una crepusculara, virtuozitatea metrica asigurindu-i rezistenta in timp.
OPERA:
Flori de mare, versuri, Constanta, 1928;
Fierbea as'noapte marea, versuri, Bucuresti, 1933;
Basmul Zmeilor, versuri, Bucuresti, 1934;
Feerie, versuri, Cernauti, 1936;
Nopti pontice, versuri, Bucuresti, 1937;
intiia sarutare, piesa in trei acte in versuri, Cernauti, 1937;
Furtuna, piesa in trei acte in versuri, Cernauti, 1937;
Fata de imparat, Bucuresti, 1941;
Poemul creatiunii. Bucuresti, 1942;
Iluzia, poem dramatic in patru acte, Bucuresti, 1944;
Ovidius, tragedie in cinci acte in versuri, Bucuresti, 1958;
Nopti pontice, versuri, Bucuresti, 1969;
Basmul zmeilor, versuri, Bucuresti, 1969;
De la "Metamorfoze" la "Triste" si "Pontice", Bucuresti, 1971 (extras). |
REFERINTE CRITICE:
Silvia Bogdan, in Tomis, nr. 4, 1972;
S. I. Popescu, in Cronica, nr. 35,1972;
Mirela Roznoveanu, in Tomis, nr. 3, 1974;
R. Florea, ibidem, nr. 2, 1976;
nr. 1, 1979;
I. Badica, ibidem, nr. 3, 1980;
E. Lumezianu, in Luceafarul, nr. 36, .
|
