Interpretare de text la prima vedere
"Este momentul de a combate o expresie nefericita care circula in publicistica romana si uneori sub pana unor oameni cu aparenta de inteligenta, expresie care e un instrument din arsenalul celor care vad in arta o imitatie. Expresia este a reda. Mai toti constata ca un poet reda bine natura, ca altul reda bine un sentiment. Expresie ingusta, aproape triviala, fiindca arta nu reda nimic, ci da ceva care e din natura numai intrucat poezia insasi si arta insasi sunt si ele fenomenologic aspecte ale naturii in acceptiunea cea mai larga. Portretul unui individ nu este o redare a fizionomiei individului, nici macar o idealizare a lui, ci este in plan estetic o inventie. Nu exista in natura anatomia din sculptura greaca. Dar daca intrebam: arhitectura ce reda, cine ar putea da un raspuns valabil? Arhitectura e una din artele cele mai pure, alaturi de muzica si de poezie, fiindca ea creeaza o supra-natura, si ca sa nu se inteleaga gresit in sensul idealizarii, o contra-natura, in mijlocul naturii."
(G. Calinescu,
Curs de poezie, in Principii de estetica, 1939)
intelegerea textului
■ Fragmentul de mai sus demonteaza o persistenta eroare de judecata a raporturilor dintre literatura (arta, in generaL) si realitatea propriu-zisa, inconjuratoare. G. Calinescu ia in discutie, cu o anumita doza de sarcasm, o "expresie nefericita" cum este a reda, folosita intr-adevar pe scara larga, provocand si intretinand prin aceasta confuzia. Literatura, fie si cea realista, nu "reda" realitatea, natura, fizionomia unui individ ori gama sentimentelor omenesti. Ea creeaza o lume fictionala, diferita fata de cea reala prin chiar conditia ei de univers secund, autonom. E o lume de hartie care se supune altor legi de functionare si dezvoltare, un "joc secund, mai pur" (cum apare in definitia lui
Ion BarbU): un univers de hartie, creat si amplificat prin imaginatia, puterea de inventie a creatorului. Romanul cel mai realist transfigureaza, totusi, realitatea, o esentializeaza si ii da o coerenta; creeaza niste tipologii, inventeaza intamplari, desfasoara un conflict si precipita un deznodamant. El poate folosi, ca pe niste caramizi, fapte si intamplari din realitatea inconjuratoare, insa constructia, ca atare, ii apartine autorului. El nu "reda", ci creeaza.
■ Chiar si portretele respectand cu maxima fidelitate trasaturile modelului sunt realizate intr-o anumita lumina, care apartine privirii, viziunii artistului. Cum puncteaza, convingator, G. Calinescu: "Portretul unui individ nu este o redare a fizionomiei individului, nici macar o idealizare a lui, ci este in plan estetic o inventie. Nu exista in natura anatomia din sculptura greaca".
■ Pornind de la aceasta premisa, urmariti modul in care argumenteaza criticul ideea puritatii arhitecturii, muzicii si poeziei. Faceti o comparatie cu "impuritatea" romanului realist, in sensul apropierii acestuia de coordonatele realului, prin aderarea la estetica mimesis-ului.
■ Luati in considerare verosimilitatea, conditia indispensabila pe care trebuie s-o indeplineasca proza realista. "Verosimil" nu este echivalent cu "adevarat". Cautati cuvantul in dictionar si faceti disocierea necesara intre cei doi termeni, intre cele doua planuri in care ei se inscriu.
■ Pentru a verifica validitatea punctului de vedere calinescian printr-un (contrA)exemplu extrem, reflectati asupra urmatoarei teme: reprezinta fotografia (arta fortografica) sau filmul (arta cinematograficA) documente ale realului, "redau" ele realitatea, sau o transfigureaza si o lumineaza din unghiuri diferite de la observator la observator, ca in cazul celorlalte arte?
Particularitati stilistice
■ Analizati textul sub raport lexical, urmarind neologismele folosite de autor. De ce credeti ca in general, in textele critice, nonfictionale, apar mai multe neologisme decat in cele fictionale (cu exceptiile de rigoarE)? Argumentati.
■ Descoperiti jocurile de cuvinte pe care le realizeaza, in doua randuri, criticul. Sunt ele semnificative pentru modul ludic si histrionic al personalitatii calinesciene?
Concepte operationale aplicate
Pornind de la fragmentul desprins din acest Curs de poezie al lui G. Calinescu, concentra-ti-va asupra conceptului operational de realism, analizand termenul in diferitele lui acceptii. Consultati o editie din Dictionarul explicativ al limbii romane (DEX), precum si o alta sursa bibliografica fundamentala: Dictionar de termeni literari (coordonator: Al. Sandulescu, Editura Academiei, 1976).
Limba si comunicare
■ De ce credeti ca subliniaza criticul, in trei randuri, verbul "a reda"? Daca prima subliniere se justifica prin insasi citarea cuvantului respectiv (care ar fi putut sa fie "redat" si intre ghilimelE), in celelalte doua randuri, cum se explica aceasta insistenta grafica, marcata prin caracterele italice?
■ Identificati secventele in care apar predicate nominale. Cum explicati numarul lor atat de mare, intr-un text critic de mici dimensiuni?
