Interpretare de text la prima vedere
"Plans de cobe pe la geamuri se opri,
Si pe lume plumb de iarna s-a lasat;
ĞI-auzi corbiiğ, mi-am zis singur si-am oftat,
Iar in zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca si zarea, gandul meu se innegri Si de lume tot mai singur, mai barbar, -Trist cu-o pana matur vatra, solitar Iar in zarea grea de plumb Ninge gri."
(George Bacovia, GrI)
intelegerea textului
■ Apartinand volumului inaugural din 1916 (considerat si cel mai reprezentatiV), poemul intitulat "Gri" apeleaza la acelasi substantiv - "plumb", reluat cu o frecventa obsesiva si de obicei precedat de propozitia simpla "de".
■ Termenul metaforic central, asociat cu laitmotivul ninsorii "gri", sugereaza mineralizarea lumii vii, pietrificarea ei sub cristalele reci si murdare ale zapezii cenusii.
■ Simbolistica bacoviana este nuantata vizual prin culori adecvate, capabile sa releve trairile sufletesti ale eului liric; tonalitatile inchise (de la cenusiu la negrU) sunt apasatoare, terne si inchid "zarea grea" intr-un univers lipsit de orice perspectiva.
■ Gandurile poetului devin si ele sumbre in "infernul" plumburiu, creator de nevroze, iar din fiinta dematerializata a ramas vizibil doar bratul care manuieste "pana" in vatra, intr-o tacere solitara de sfarsit de lume.
Particularitati stilistice
■ Remarcati expresivitatea metonimiei cu valente cromatice in contrast negru-alb ("plumb de iarna"); mineralul cu o mare densitate este prezent si in repetitiile cu dubla epitetizare "zarea grea de plumb".
■ Atmosfera intunecata, dezolanta 1 se pare autorului prevestitoare de nenorociri anuntate de metafora "plans de cobe"; al doilea termen face parte din lexicul predilect al autorului, care se simte un poet al damnarii, urmarit in chip fatal de o piaza rea.
■ Epitetele in lant din strofa a doua sunt dislocate pentru a incadra simetric verbul metaforic "matur", sugerand disolutia universala si risipirea fapturilor umane intr-un spatiu fara iesire si anonim.
■ Din punct de vedere prozodic, ambele strofe ale poemului sunt cvinarii, in care ultimul vers-refren are valoarea unui aforism liricizat; intr-o lume cenusie, anosta si solitara se reitereaza acelasi fenomen: "Ninge gri".
Concepte operationale aplicate
■ Definiti curentul literar simbolist (pe baza notiunii de "simbol") si, in cadrul acestuia, elementele de recurenta (motivul poetic, laitmotivuL), alaturi de relatiile de opozitie si de simetrie (particularizate chiar la nivelul textului liric bacovian analizaT).
Limba si comunicare
■ Observati preferinta lui Bacovia pentru substantivele nearticulate ("plans", "geamuri", "lume", "iarna"), fapt ce sugereaza indeterminarea obiectelor, a fenomenelor si a fiintelor, alaturi de instrainarea poetului de spatiul inconjurator.
■ Ritmicitatea interioara a versurilor se datoreaza asezarii majoritatii predicatelor la sfarsitul acestora: "se opri", "s-a lasat", "am oftat", "se innegri".
■ Coordonarea propozitiilor este exclusiv copulativa, realizata prin conjunctiile "si", "iar"; alaturi de procedeul ingambamentului, coordonarea monocorda intareste impresia de lume care se indreapta uniform spre propriul ei sfarsit.
■ Replica ,,ĞI-auzi corbiiğ" introduce un fragment de vorbire directa legata in stilul direct propriu-zis; persoana a Ii-a a verbului [tu] "auzi" nu se refera la un interlocutor imaginar, ci la scindarea euhii liric in doua entitati. intr-un univers populat de umbre trecatoare, poetul ramas singur monologheaza infiorat de pustiul exterior si interior.
■ Registrele semantice se circumscriu sferei suferintei ("plans", "singur", "am oftat", "trist") si celei a mortii prefigurate prin simboluri funebre ("cobe", "plumb", "corbii", "se innegri", "mai barbar", "gri").
