Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




CRITICI SUB INFLUENTA LUI G. IBRA,ILEANU despre Garabet IBRAILEANU



Inteligenta, volubila, Izabela Sadoveanu are temperament de militanta, in felul Sofiei Nadejde. Fiica a lui G. Gr. Mortun si a Eleonorei Dumitriu, se nascuse la Mihaileni-Dorohoi (in 3873) in casa unei matuse, Mari Al. Andrei, care o infiaza. Pina la casatorie (cu colonelul Al. Sadoveanu, frate al prozatoruluI), i se spune Izabela Andrei. Cu acest nume, tinara de la Roman debuta in 1890 la revista Scoala noua, redactata de liceanul G. Ibraileanu si alti tineri, socialisti. Sentimentale, eminesciene, versurile adolescentei invoca noaptea trista si pustie", pacea din mormint". Dupa studii la Institutul de fete Macri si la Institutul Dodun des Perrieres, din Iasi, fu numita, prin concurs, profesoara la o scoala particulara din Braila : Liceul Penetis-Zurmali. Avea nouasprezece ani. Intrind in miscarea socialista, activa in cercurile de la Braila si Galati, fiind un element propagandist si organizator de prima mina" (I. C. Atanasiu, Pagini din istoria contemporana a Romaniei, 1881 1916, I, p. 97). La inceputul secolului colabora la Noua revista romana (seria I : 1900 1902). La Bucuresti, dupa 1904, participa regulat la manifestatiile socialiste de la clubul lui Sotir, unde tine conferinte. Curind se afiliaza insa gruparii poporaniste de la Viata romaneasca.

Foiletoanele si cronicile din etapa 1906 1907, in Vointa nationala, despre carti romanesti recente, alcatuiesc un volum : Impresii (1908). Singurul dealtminteri. Semnind : Izabela An-drei-Sadoveanu, Izabela Sadoveanu-Evan sau, simplu, Izabela Sadoveanu publica frecvent la Viata romaneasca, ideile sale dupa 1906 fiind acelea ale revistei. Intelectualii s-au instrainat" de popor, scrie ea intr-un articol din Impresii (Arta nationala). Se cuvine ca scriitorii sa inteleaga graiul durerilor in care se framinta acei ce-au ramas acolo, credinciosi, plecati asupra tarinei framintate in singele stramosilor". Comuniunea cu sufletul popular garanteaza aparitia unei arte mari si nemuritoare". in spiritul lui Ibraileanu, Izabela Sadoveanu reia in alti termeni argumentul criticului : Sintem romani si operele noastre de arta si cele de cugetare trebuie sa poarte pecetea originalitatii neamului nostru".



Critica feminina, articol din Viata romaneasca (1906, nr. 7) e un concis program de actiune, prcconizind necesitatea participarii la viata sociala si creatie. Sofia Nadejde e citata in antiteza cu Riria. Critica, argumenteaza autoarea are datoria de a diseca si evalua opera de arta in functie de valoarea obiectiva, independent de orice consideratie exterioara. Idei din articolul lui Gherea Asupra criticii sint reformulate mai plastic. Criticul trebuie sa fie, in special, un detector al originalitatii. Sa stabileasca, pe cit ii este posibil, gradul in care o opera transmite emotia artistica". Sa determine, in sfirsit, cit de profund si intens patrunde raza de lumina emanata. in Viata romaneasca antisimbolista, Izabela Sadoveanu abordeaza nuantat Simbolismul (1908, nr. 3 si 6), emitind citeva observatii la care critica a ajuns mai tirziu. Pentru realisti si pozitivisti cunoscibilul singur exista" ; simbolistii tind sa descopere altceva. Cum simbolismul nu reprezinta un curent unitar, condamnarea lui in totalitate e nedreapta. Elogiul din revista de la Iasi surprinde, Izabela Sadoveanu va-zind in simbolism o nobila incercare a spiritului modern de a face arta, expansiunea cea mai desavirsita a conceptiilor despre viata si lume, a aspiratiilor si idealurilor morale cele mai inalte ale timpului". Unele opere denota talent remarcabil" ; altele frizeaza degenerarea", insa acestea nu pot anihila meritele. in latura lui pozitiva, simbolismul aspira sa devina expresia intrebarilor despre existenta, stimulind germenii cugetarii noi" intr-un moment al evolutiei literaturii. Nu lipsesc opiniile eronate. Izabela Sadoveanu crede ca simbolismul a aparut ca efect al fuziunii dintre metafizica si viata, raspunzind tendintei moderne de a sintetiza. Poetii sinibolisti ar fi realisti, care, in lipsa altor instrumente de expresie incifreaza existenta in simboluri. Daca simbolismul, miscare de reactie", isi datoreste erorile si lipsurile" unor imprejurari" variate, autoarea articolului nu sesizeaza acele imprejurari. in comentariile la obiect, profiluri literare, vizind scriitori romani si straini (intre acestia din urma : Jean Morcas, B. Bjornson, H. BataillE) punctele de vedere nu au relief. Paginile despre Mihail Sadoveanu stau sub influenta lui Ibrai-leanu. La autorul Bordeienilor, autenticitatea inseamna atmosfera si psihologie ; natura descrisa de prozator nu e un colt din raiurile pamintului", ci natura Moldovei. Alte profiluri sint St. O. Iosif, O. Goga, Elena Farago, Bratescu-Voinesti, Ion Gorun, C. Sandu-Aldea, Al. Cazaban. Proza vaporoasa a lui D. Anghel ii apare ca o forma de impresionism poetic : Epitetele (in Oglinda fermecata) sint ca niste pete largi aruncate de un pictor, coloreaza dar sterg conturul precis al formelor, dau impresia de nelamurit, de infinit in spatiu si timp, transpun senzatiile vizuale in senzatii de miscare, largesc impresiile si deschid perspective infinite imaginatiei" (Viata rom., 1912, nr. 2). Nu o data, aprecierile sint disproportionate (proza Sofiei Nadejde, Rindunel de O. CarP) sau patimase (Emil Girleanu, C. Sandu-AldeA), ceea ce explica afirmatia lui E. Lovinescu despre vidul cugetarii si bombasticul expresiei". La N. N. Beldiceanu din La un han o data puterea de inven-tiune se desfasoara in imagini stralucitoare". Minimalizarea lui Emil Girleanu, sprijinit de Convorbiri critice dezlantuie fulgerele lui Mihail Dragomirescu. Paginile despre Eminescu si Sadoveanu, comentariile la Bicentenarul lui Jean-Jacques Rousseau si Comemorarile romantismului, aparute in primii ani ai Vietii romanesti, sint mai mult marturii de epoca.

Lirismul se accentueaza in diversele note pe marginea cartilor" din Adevarul literar, unde Izabela Sadoveanu si alti prieteni ai Vietii romanesti colaboreaza dupa razboi. Mai interesante decit opiniile despre Otilia Cazimir si alti contemporani sint evocarile : Caragiale, Delavrancea, Vlahuta, Dobro-geanu-Gherea, A. Bacalbasa. Ca pedagoga, Izabela Sadoveanu a publicat scrieri ce nu intereseaza aici. Era o adepta a conceptiei pedagogice a Mariei Montessori.





VOLUME : Impresii literare (1906 1907, Iasi, 1908 ; Teatru pentru copii si tineret, Buc, 1931 ; Sa ne cunoastem neamul si tara, carte de lectura de Izabela Sadoveanu, I. Simionescu si Mihail Sadoveanu, Buc, Tip. Lupta", 1933.

REFERINTE : N. Em. Teohari, D-na Izabela Sadoveanu-Evan si M. Sadoveanu, in Noua revista romana, voi. VI, 1909, nr. 3; Mihail Sevastos, Amintiri de la Viata romaneasca", Buc, E.S.P.L.A.. 1956.



Octav Botez

Apropiat de G. Ibraileanu, Octav Botez e unul din cel patru Botez (apartinind la doua familii deosebitE), care participa la activitatea Vietii romanesti. Criticul (n. la Iasi, la 15 mai 1884) era cu doisprezece ani mai mic decit Eugeniu P. Botez (Jean BarT). Dupa absolvirea Facultatii de litere (1901 1906), profesor de romana, franceza si filozofie in orasul natal, Octav Botez publica la Viata romaneasca, insemnari literare, ulterior la Adevarul literar. Debutase la Arhiva lui A. D. Xenopol, profesorul sau, de a carui prestigioasa personalitate fusese cucerit. Stima pentru renumitul istoric o confirma teza de doctorat A. D. Xenopol, teoretician si filozof al istoriei, sustinuta in 1925, dupa laborioase cercetari in Germania si Franta.

Interiorizat, reticent, contemplativ, criticul de la Viata romaneasca (fizionomie semanind cu TainE) apare, nu o data, in ipastaza unui sceptic. Introducea in discutiile de redactie daca-1 intrebai ceva, mimica expresiva a unui permanent dubiu filozofic", noteaza G. Topirceanu (Cum am devenit moldoveaN). Intelectual fin, cercetator de cabinet, degustator de poezie, sentimental disimulat, Octav Botez a fost si sociolog informat, atent la framintarile contemporane, vibrind sufleteste linga ofensati si apasati, ceea ce explica prezenta sa consecventa la Viata romaneasca. Rationamentele criticului denota contacte cu ideologia socialista si conceptia dialectica. Prin delicatete si interes pentru realism, Octav Botez se situeaza in cercul lui Ibraileanu, a carui activitate critica a secondat-o modest, dar perseverent, impreuna cu Izabela Sadoveanu. Din articolele si cronicile despre diversi scriitori romani si straini contemporani, a selectat pagini putine, reunite in volum sub titlul Pe marginea cartilor (1924). Un alt volum, Figuri si note istorico-literare, c postum, (1944).

Pe urmele lui Ibraileanu, criticul priveste cu solicitudine creatiile scriitorilor Vietii romanesti. Cel dintii articol de sinteza despre Calistrat Hogas, datat 1915, poarta semnatura Octav Botez. Comentariul la Pe drumuri de munte frapeaza mai putin prin formule memorabile, cit prin capacitate asociativa. De exemplu, ca toti cei din generatia lui Eminescu, d. Hogas nu a fost influentat de dinsul" Senzatiile acestui scriitor au o agerime, o freschete de primitiv". Hogas e cu deosebire inzestrat in zugravirea femeilor". insusirile de poet liric" si epic" combinate cu romantismul" explica predilectia lui Mihail Sadoveanu pentru genul istoric. Neamul Soimarestilor c un frumos poem epic", in care, exagerat, criticul vede egalul operei lui Sienkiewicz. C. Stere e comparat cu N. Iorga : Daca d. Iorga, fire intuitiva, spontana, patimasa, ne inflacareaza adesea imaginatia si ne pune in vibratie nervii, d. Stere temperament mai reflexiv si mai intelectual ne face sa gindim si uneori sa ne examinam constiinta. Sonetistul Mihai Codreanu (poetul Iasilor") cultiva o filozofie in care se regasesc, amalgamate, idei din filozofia bu-dhista, din Schopenhauer si Eminescu, in consonanta cu temperamentul de un pesimism pasiv si resemnat al poetului". Ca efect al armoniei lor reci, sonetele din ciclul Statui sugereaza analogii cu niste flori delicate de sera". Ion Minulescu, colaborator temporar al Vietii romanesti, nu e menajat. Primele lui romante, desi iritau", compensau prin farmecul noutatii". Cu timpul, poetul se repeta, in teme si in procedee cu o monotonie dezesperanta, care nu mai putea masca indeajuns sterilitatea interioara, poza si artificiul".



Tehnica asociativa formeaza, cum se observa, suportul judecatilor de valoare, criticul dispunind de o cultura solida, care-i ofera elemente pentru comparatii. Ion al lui Rebreanu nu e un roman biografic, in felul lui Dan, ci mai degraba unul dramatic". Prozatorul transilvanean are prin excelenta o imaginatie psihologica si sintetica" ; actioneaza ca observator minutios si patrunzator care, asemeni unui om de stiinta, se supune cu totul obiectului". Natura, cita apare, serveste totdeauna la incadrarea unei stari sufletesti sau la explicarea actiunii". Deosebindu-se, (prin factura, ca si prin stilul sau, fara stralucire") de romanul francez al lui Flaubert sau Mau-passant, opera scriitorului roman pare mai degraba din aceeasi familie cu unele romane germane, cum ar fi cunoscutul Soli und Haben de Freytag". Astazi, aprecieri ca acestea nu impresioneaza prin inedit. Facute insa la aparitia romanului, din perspectiva imediata, semnificatia e alta. La autorul Arhanghelilor, sint vizibile stingacii artistice ca in vechile tablouri ale pictorilor primitivi ai Renasterii italiene". Ca prozator (in Pirin-PianinA), G. Topirceanu stie sa selecteze elementele caracteristice care dau viata si individualizeaza un personaj sau o situatie". La acest scriitor atrage atentia jocul de contraste, ce degajeaza in noi ironia". Prin concentrare si sobrietate, arta lui aminteste de Merimee si Maupassant. in esenta, echilibrul e specific lui Octav Botez, adesea inhibat si excesiv de prudent. Exceptional e studiul Naturalismul in opera lui Delavrancea (1936) inclus in Figuri si note istorico-literare. Din acelasi volum retin interesul, im alte directii, pagini despre Eminescu (in jurul Sarmanului Dionis", Citeva note asupra lui C. Stere, Ibraileanu romancier, Jean Bart romancier, A. D. Zenopol si problemele culturii romanE). in revista Insemnari iesene au ramas fine caracterizari de sinteza despre Mihail Sadoveanu si G. Topirceanu.

Refractar oricarui ingust dogmatism estetic", metoda si intentiile si le-a definit criticul insusi, intr-o nota la volumul Pe marginea cartilor. indaratul operei", a incercat sa lamureasca" un scriitor; sa-i defineasca in trasaturi generale fizionomia personala, ca si atitudinea pe care el o are in fata vietii". La scriitorii straini comentati (H. Ibsen, Romain Rolland, Rabindranath Tagore si altiI) caracterizarea devine portret. Impresionistul Faguet n-a excelat in postura de cugetator literar". Nu o data ataca Faguet chestii in care incompetenta e vizibila" ; monografiile, portretele, iata domeniul iui propriu".



Din 1927, titular al conferintei de critica si estetica la Facultatea de litere, Octav Botez succeda in 1936 lui G. Ibrai-leanu la catedra de istoria literaturii romane moderne, intregind cu capitole importante cursurile predecesorului. Diferentiat de Ibraileanu, recurge, in periodizarea istoriei literaturii, nu la criteriul personalitatilor, ci la acela al revistelor, fermenti de grupari literare. La 25 septembrie 1943, Octav Botez s-a stins inainte de vreme.

VOLUME : Pe marginea cartilor, Iasi, Viata romaneasca", 1924; Alex. Xenopol, teoretician si filozof al istoriei (studiu critiC), Buc, Casa scoalelor", 1928; in jurul teoriei genurilor literare. Observatii estetico-critice, Extras din revista Minerva", 1930, nr. 1; Copilul in literatura romana. inceputul nuvelei romanesti, in Cursuri libere de vara", 1935; Figuri si note istorico-literare, Buc, Casa scoalelor", 1944; Estetica literara, Iasi, f.a. (curs poligrafiaL) ; Raport cu privire la proclamarea de Doctor honoris causa" a d-lui Mihail S adoveanu, in Culegere de povestiri, cu note biografice de Profira Sadoveanu, Craiova, Scrisul romanesc", 1939 (Clasicii romani comentati"); Naturalismul in opera lui Delavrancea, Buc, Tiparul universitar", 1936.

REFERINTE : Mihail Sevastos, Amintiri de la Viata romaneasca", Buc, E.S.P.L.A., 1956; Contributii la istoria dezvoltarii Universitatii din Iasi, voi. U, Buc, 1960 (cap. : Literatura romana 1860 1918, pp. 270 271, de G. AgavriloaiE).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.