Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Gabriel Strempel - biografie - (opera si scrierile)

 

STREMPEL Gabriel (prenumele la nastere: Gavril), se naste la 8 sept. 1926, comuna Pomi, judetul Satu-Mare.

Istoric literar si editor.

Fiul lui Ioan Strempel, agricultor, si al Mariei (n. Crisan).

Liceul la Satu-Mare si (in timpul ocuparii Ardealului) la Pitesti, terminat in 1947; Facultatea de Istorie a Univ. din Bucuresti, terminata in .

Doctor in istorie al Univ. din Cluj (1967). Din 1950 (inca student) pina la pensionare a lucrat la Biblioteca Acad.: incepind ca bibliotecar-ajutor, incheie o cariera de peste o jumatate de secol ca director general. Plasata mai ales in domeniul ms, pe care le-a studiat, organizat, catalogat si editat toata viata, contributia sa cuprinde si cercetari importante privind copistii codicelor de pina la 1800, viata si opera lui N. Costin , Ion Neculce" class="navg">Ion Neculce sau Antim Ivireanul , carora le editeaza opera si le consacra mai multe studii. Coordoneaza bibliografia cartii moderne dintre 1831 si 1918, bibliografia periodicelor etc.

A fost prof. de istoria cartii si istoria civilizatiei si culturii romanesti la Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti. Premiul revista Manuscriptum pentru ed. A. Ivireanul , Opere (1972); Premiul „T. Cipariu" al Acad. pentru ed. N. Costin, Ceasornicul domnilor (1976).

Elev si continuator a) marilor bibliotecari din traditia lui Bianu , pe care i-a mai apucat inca la inceputul carierei sale la Biblioteca Academiei, Gabriel Strempel este tipul cercetatorului dedicat aproape in exclusivitate valorificarii uriasului si inca putin cunoscutului tezaur pe care il contin depozitele de manuscrise ale Bibliotecii Academiei. Cercetarea care il afirma intr-un domeniu pretentios si de mare specializare este teza sa din 1967 consacrata copistilor de manuscrise de pina la 1800, a carei utilitate practica este nealterata si astazi; presupunind un numar urias de descifrari, de comparatii si expertize, ea ofera studiosului posibilitatea de a introduce o anumita ordine in miile de codice anonime, nedatate si cu o istorie insuficient cunoscuta, facind astfel posibile cercetari ulterioare de atribuire si relationare.




Pe acest inceput temeinic se bazeaza si vastul inventar al manuscriselor Bibliotecii Academiei, la care contribuie initial coordonind redactarea volumului IV al Catalogului inceput in 1898 de Bianu , si apoi publicind singur primul catalog al manuscriselor Academiei, dus la bun sfirsit, pina astazi publicat in patru volume incepind din .

Cele peste sase mii de manuscrise romanesti aflate in Biblioteca Academiei sint descrise, impreuna cu adnotarile si insemnarile copistilor, cititorilor sau proprietarilor, adesea datate si identificate dupa vechile cote, citindu-se publicatiile sau editiile care le-au folosit; ele sint indispensabile oricarui tip de cercetare a literaturii romane vechi si stau la baza mai multor revizuiri, descoperiri documentare si editii de texte. in afara studiului manuscriselor si in general a cercetarilor de codicologie, care dau rezultate si in spatiul propriu-zis al istoriei literare, editeaza un numar important de texte ale literaturii romane vechi, intre care ies in evidenta cele ale mitropolitului Antim Ivireanul (caruia i se studiaza nu numai textele literare si parenetice, ci si miniaturile, premergind unei monografii exhaustive a vietii si operei mitropolitului carturar), ale lui Ion Neculce , caruia ii inventariaza un numar sporit de variante fata de editiile anterioare si-i stabileste o mai exacta stema a manuscriselor, N. Costin , Axinte Uricariul s. a. Cea mai prestigioasa realizare a sa a fost considerata editia critica a cronicii lui Ion Neculce , „realizare stiintifica cu totul iesita din comun", cum o apreciaza Iorgu Iordan (el insusi editor al acestei cronici), care ofera in subsolul paginii toate diferentele textuale din variante fata de «extul de baza si „pune in lumina adevarata necontestaiele calitati literare ale marelui povestitor si vrajitor de limba" (Serban Cioculescu ). A mai coordonat si prefatat lucrari bibliografice; importante precum Bibliografia romaneasca moderna (183l-l918), in patru volume, Publicatiile periodice romanesti, volumele III si IV, Bibliografia Mihai Eminescu, ce formeaza volumul XVII din editia de Opere, initiata de Perpessicius s. a.



OPERA:
Relatii rontano-ruse in lumina tiparului. Bucuresti, 1955;
Copisti de manuscrise romanesti pina la 1800, Bucuresti, 1959;
Catalogul manuscriselor romanesti (in colab.), IV, Bucuresti, 1967;
Catalogul manuscriselor romanesti din Biblioteca Academiei Romane, MII, 1978-l987;
Bibliografia romaneasca moderna (183l-l918), I-I1I, coordonare generala de ~, Bucuresti, 1984-l989.


REFERINTE CRITICE:
R Teodor, in Tribuna, nr. 43, 1959;
D. Simonescu, in Limba romana, nr. 3, 1963;
Al. Dima, in Cronica, nr. 46, 1973;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 10, 1976;
Elvira Sorohan, in Cronica, nr. 26, 1976;
Aurora Ilies, in Revista de istorie, nr. 1, 1979;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 52, 1982;
M. Anghelescu, in Transilvania, nr. 3, 1983;
Gh. Bulgar, in Flacara, nr. 12, 1983;
I. Iordan, in Limba romana, nr. 2, 1983;
D. Velciu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1983;
N. A. Ursu, in Cronica, nr. 5, 1985;
Al. Zub, in Ateneu, nr. 4, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Gabriel Strempel

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Gabriel Strempel





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text