Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




FranÇois Rabelais - biografie - (opera si scrierile)

 

(1483-l553)

. calugar benedictin, medic
. pentru primele sale texte se inspira din folclor si traditia populara
. "Rabelais se joaca cu cuvintele precum se joaca copiii cu pietricele: face gramezi din ele" (Anatole France)
. porneste de la o carte populara anonima reeditata [care se vanduse mai bine decat Biblia si care povestea aventurile fantastice si comice ale unei familii de uriasi creati de Merlin - parodie (ca Don Quijote) a romanelor cavaleresti ale caror reeditari faceau furori] si publica, anonim, in 1532 PANTAGRUEL (Ingrozitoarele si inspaimantatoarele fapte si vitejii ale preafaimosului Pantagruel, rege al dipsozilor, fiu al marelui urias Gargantua) cu 3 parti: copilaria uriasului erou, cu un apetit si o forta prodigioasa; studiile sale la Poitiers, Toulouse, Montpellier, etc. si mai ales la Paris, unde-l intalneste pe Panurge; intoarcerea in tara natala invadata de dipsozi, pe care-i infrange ajutat de prietenii sai
Numele eroului: "Penthagruel" era, in literatura misterelor, numele unui mic demon marin, inzestrat cu puterea de a provoca setea.
- 1534: datorita succesului primei sale carti, scrie GARGANTUA (Nepretuita viata a lui Gargantua, tatal lui Pantagruel), cu acelasi plan: nasterea si copilaria uriasului, studiile sale, razboiul contra lui Picrochole, fondarea abatiei Theleme.
Elementul gigantesc si miraculos nu a disparut, dar interesul major al povestirii se deplaseaza, se inmultesc elementele realiste.
Se dezvolta satira contra:
. Sorbonei
. razboiului de cucerire
. monahismului: calugarii sunt ignoranti, murdari si lacomi, fatarnici, corupti si lenesi
. practicilor superstitioase: cultului moastelor/sfintilor protectori ai bolii/pelerinajelor
Rabelais schiteaza un program pedagogic:
. "ofticosilor" (tousseux) profesori demodati ai lui Gargantua, Thubal Holofern, Jobelin Bridé li se opune


. doctul Ponocrates
Trupul trebuie cultivat in aceeasi masura ca mintea si sufletul; trebuie sa te saturi cu cele mai felurite stiinte, sa faci apel la judecata/critica/experienta in locul unei recitari mecanice; acestea sunt exigentele invatamantului umanist
- 1546, A TREIA CARTE a faptelor si spuselor eroice ale nobilului Pantagruel
e povestea lui Panurge care, sovaind sa se insoare, cere sfatul mai multor persoane. Raspunsurile nu il multumesc, iar Panurge decide sa consulte oracolul Sfintei Butelci (La Dive Bouteille); cartea e condamnata la Sorbona.
- 1552, A PATRA CARTE, condamnata si ea, e odiseea lui Panurge in cautarea Sfintei Butelci. Calatorii fac escala intr-o serie de insule simbolice.
- 1564, postum, A CINCEA CARTE; autenticitate contestata
Drumul lui Panurge continua prin Insula Sunatoare (Biserica), insula Pisicilor Indopate (justitia), etc. si ajunge la oracolul Sfintei Butelci care ii raspunde la intrebare cu un singur cuvant: Trinch ! (bea !) !!! dublu sens

Filosofia lui Rabelais, "pantagruelismul"= trebuie sa dispretuiesti loviturile sortii (Pantagruel "niciodata nu se zbuciuma, niciodata nu se scandaliza", placandu-i o anumita "voiosie a cugetului patruns de dispretul fata de lucrurile intamplatoare"). Omul cunoaste libertatea si trebuie sa cunoasca si bucuria. Toate constrangerile inutile (asceza, sofistica, superstitii, discipline colbuite) trebuie sa dispara. Sa ne cultivam trupul, mintea si sufletul intr-un efort statornic de dezvoltare totala, cu pofta si nesat pentru orice bogatie, pentru toate roadele: iata telul unei vieti frumoase ! Nimic nu e niciodata destul. Gloria sta in largirea limitelor.

"CATRE CITITORI
Prieteni, rasfoind aceasta carte
Venin si scirba-n ea n-o sa aflati;
Lasand orice mahnire la o parte,
De scrisul meu sa nu va rusinati.
N-o sa iesiti de-aici mai inzestrati,
In schimb veti invata sa radeti bine;
Mai drepte ginduri n-am purtat cu mine.
Vazand cum v-a cuprins tristetea hada,
N-am stat sa pling, am ris cum se cuvine,
Caci numai omului i-e dat sa rada.
Bautori straluciti si preasfintite fete - caci nu altora, ci voua va-nchin aceste scrieri - in dialogul lui Platon, din cartea care se cheama Ospatul, laudind Alcibiade pe invatatorul sau Socrate, printul de toti recunoscut al inteleptilor, il aseamana intre altele cu silenele.


Silenele erau, pe vremuri, niste cutioare ca acele ce se mai vad inca prin unele dughene ale spiterilor, avand zugravite pe ele tot soiul de chipuri vesele si desucheate, ca scorpii, satiri, cerbi inhamati, iepuri incornorati, gaste impiedicate, rate cu samarul in spate, precum si alte incondeieri mestesugite, dinadins inchipuite spre-a stirni hazul lumii necajite (cum facea Silene, dascalul bunului Bachus). Inauntru se aflau insa numai mirodenii si balsamuri alese; ambra si tamiie; mosc si chihlimbar; smirna si ienibahar; pietre nestemate si alte daruri de pret.
Voi toti, bunii mei invatacei, ca si ceilalti impatimiti ai lenei, vazand numele poznas al cartilor ce-am scris: Gargamela, Pantagruel, Buca-Groasa, Mindria prohabului, Slanina pe fasole cum commento si altele, lesne ati putut crede ca citindu-le veti gasi in ele numai glume hazlii, snoave piparate si minciuni sugubete; fiindca nu v-ati ostenit sa le cercetati mai adanc, ci le-ati judecat dupa infatisarea lor, adica dupa denumirea cartii, care starneste indeobste batjocura si ras. S-ar cuveni insa a privi cu mai putina pripeala rodul staruintelor omenesti, de vreme ce voi singuri spuneti ca nu haina il face pe calugar; []
Iata de ce, deschizind aceasta carte, sa cumpaniti cu multa luare-aminte cuprinsul ei. Veti vedea astfel, ca miezul pe care il ascunde are cu totul alt pret decat chipul zugravit pe deasupra, iar gandurile din adinc nu sint atat de usuratice, dupa cum ar putea sa arate invelisul lor.
Vazut-ati vreodata cum face cainele, cand da peste un os cu maduva ? [] Fiti, dar, intelepti dupa pilda ciinelui si va bucurati, adulmecand si gustand aceste carti satioase, de pret deosebit si de mare cinste: usurele daca le frunzaresti in pripa, dar pline de cugetare daca zabovesti la sfat cu ele. Apoi, sfaramati osul si sugeti-i maduva hranitoare ! Nu ma indoiesc nici o clipa ca, dupa citirea acestora, veti fi mai intelepti si mai priceputi; veti simti un gust cu totul nou si veti dobandi o invatatura ascunsa, care va va ferici cu inalte daruri si minunate taine; nu numai in privinta credintei, dar si a treburilor obstesti si a schimbului de bunuri dintre oameni."

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate



});

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

FranÇois Rabelais

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui FranÇois Rabelais




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text