Florenta Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Valcele judetul Calarasi - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, Bucuresti) - a fost un poet roman.
Biografie
1948 - 1952 Liceul
Gheorghe Sincai Bucuresti
1952 - 1957 Facultatea de Filologie
1963 - 1965 angajata la ziarul "Scanteia tineretului"
1965 - 1995 angajata la revista "Viata romaneasca"
Fiica lui
Ion Albu si a Mariei (nascuta Simon), tarani. Licentiata a Facultatii de filologie, sectia romana-franceza, a Universitatii din Bucuresti (1957). Dupa un stagiu ca reporter la ziarul Scanteia tineretului (1963-1964), devine redactor la revista Viata Romaneasca din 1964, unde se ocupa indeosebi de sectorul de poezie. Frecventeaza, intre 1953 si 1955, Cenaclul "D. Th. Neculuta".
Debutul publicistic in Tanarul scriitor (1954) si editorial, cu voi. Fara popas (1961), incadrandu-se in tematismul liricii deceniului al saselea. In continuare, renunta la o formula sau alta, urmand evolutia fireasca a liricii autohtone. Surprinzator de productiva (Intrare in anotimp, 1964; Fata Morgana, 1966; Masti de priveghi, 1968; Himera nisipurilor, 1969; Austru, 1971; Elegii, 1973; Ave, noemvrie, 1975; Intoarceri, 1977; Roata lumii, 1977; 65 de poeme, 1978; Umbra arsa, 1980; Epitaf, 1981; Poem in Utopia, 1983; A fi - fire, 1984; Terase, 1985; Efectul de sera, 1987; Kilometrul Unu, 1988), poeta are totusi putin succes la critica literara. A mai publicat Campia soarelui {962), reportaje. Are meritul de a-l fi descoperit in 1969 pe scriitorul taran Toader Hrib, a carui Cronica de la Arbore a editat-o. Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1980).
Extrem de prolifica, trecand cu nonsalanta printr-o tematica de mare diversitate (erosul, razboiul, instrainarea, cosmicul, ruralismul), sentimentalizand in registru minor, caricaturizand discret automatismele umane, ispitind timid abstractul, colorista decorativa de un anume rafinament, poeta ramane o sensibilitate delicata, careia ii sunt proprii evocarea aburita de fine tristeti a universului domestic (recurenta pana la volumul Epitaf, 1981, rememorare lirica a copilariei, familiei si a satului natal), si nostalgia simplitatii naturale. La acest nivel, poezia sa e lucrata migalos, amestec de usoara frenezie senzoriala si duiosie sentimentala, de voluptate tandra a elementarului si de jovialitate ponderata in fata miracolelor lumii, peste care se naruie umbra molatica, insifiuant-somnolenta, prevestitoare a timpului.
Lirica sa are, de aceea, si o dulceata bucolica, odihnitoare, dar si o gravitate fragil-elegiaca, neafectata. Confesiuni de un anume dramatism intr-un peisaj indeobste stilizat, asemenea poeme cauta sa contureze un spatiu de magie populara, imaginea unei arhaitati solemne, sustrasa devenirii, ca si mirajul redescoperirii intimitatii in natural, precum in Petrecere cu iarba (1973) sau Roata lumii (1971). Planului sensibil, al nostalgiei inocentei infantile, al acordului intre om si natura, i se asociaza o poezie de gen, picturala, cu notatii savante si delicate, in care culorile crepusculare, cu ceva vested in ele, aburite si umbroase, sunt umbrite de melancolii.
Mai putin convingatoare este poeta in proiectiile vizionare, unde domina sentimentul claustrarii, incepand de la interioarele domestice pana la ordinea cosmica. Ea cauta stereotipiile umane (Ave, noemvrie, 1975), plictisul cotidian nascut din automatism, ingroasa si caricaturizeaza ceea ce este repetabil, pentru a desprinde anormalul din normal: sugestii palide ale carnavalescului terifiant, unde nuntesc efemeridele, fiinte vazute printr-un microscop malitios-deformator. Pluteste peste ele un aer de oboseala existentiala caduca.
Lirismul autentic revine insa in volumele de dupa Poem in Utopia (1983), mai cu seama in Terase (1985) si in Efectul de sera (1987), unde poeta regaseste ceea ce constituie virtutea de baza a vocii sale: "lirismul ei discret, serios, nu o data grav si semnificativ" (
E. Simion). A mai publicat un volum de impresii de calatorie, Banchet autumnal (1984), unde observatia e acida, adesea percutanta si impactul realitatilor extra romanesti e exprimat intr-o tulburatoare sinceritate.
Opere
.Fara popas, Bucuresti, 1961
.Campia soarelui, Bucuresti, 1962 (editia II, 1971)
.Constanta, Bucuresti, 1962
.Intrare in anotimp, Bucuresti, 1964
.Fata Morgana, Bucuresti, 1966
.Masti de priveghi, Bucuresti, 1968
.Himera nisipurilor, Bucuresti, 1969
.Poeme, Bucuresti, 1969
.Arborele vietii, Bucuresti, 1971
.Austru, Bucuresti, 1971
.Petrecere cu iarba, Bucuresti, 1973
.Elegii, Bucuresti, 1973
.Ave, noemvrie, Bucuresti, 1975
.Intoarceri, Bucuresti, 1977
.Roata lumii, Bucuresti, 1977
.65 de poeme, Bucuresti, 1978
.Umbra arsa, Bucuresti, 1980
.Epitaf, Bucuresti, 1981
.Poem in Utopia, Bucuresti, 1983
.A fi - fire, Bucuresti, 1984
.Banchet autumnal, Bucuresti, 1984
.Terase, Bucuresti, 1985
.Efectul de sera, Bucuresti, 1987
.Kilometrul Unu, Bucuresti, 1988