Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





FLORENTA ALBU - biografie - (opera si scrierile)

 

Florenta Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Valcele judetul Calarasi - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, Bucuresti) - a fost un poet roman.

Biografie
1948 - 1952 Liceul Gheorghe Sincai Bucuresti

1952 - 1957 Facultatea de Filologie

1963 - 1965 angajata la ziarul "Scanteia tineretului"

1965 - 1995 angajata la revista "Viata romaneasca"

Fiica lui Ion Albu si a Mariei (nascuta Simon), tarani. Licentiata a Facul­tatii de filologie, sectia romana-franceza, a Universitatii din Bucuresti (1957). Dupa un stagiu ca reporter la ziarul Scanteia tineretului (1963-1964), devine redactor la revista Viata Roma­neasca din 1964, unde se ocupa indeosebi de sectorul de poezie. Frecventeaza, intre 1953 si 1955, Cenaclul "D. Th. Neculuta".


Debutul publicistic in Tanarul scriitor (1954) si edito­rial, cu voi. Fara popas (1961), incadrandu-se in tematismul liricii deceniului al saselea. In continuare, renunta la o formula sau alta, urmand evolutia fireasca a liricii autohtone. Sur­prinzator de productiva (Intrare in anotimp, 1964; Fata Morgana, 1966; Masti de priveghi, 1968; Himera nisipurilor, 1969; Austru, 1971; Elegii, 1973; Ave, noemvrie, 1975; Intoarceri, 1977; Roata lumii, 1977; 65 de poeme, 1978; Umbra arsa, 1980; Epitaf, 1981; Poem in Uto­pia, 1983; A fi - fire, 1984; Terase, 1985; Efectul de sera, 1987; Kilometrul Unu, 1988), poeta are totusi putin succes la critica literara. A mai publicat Campia soarelui {962), repor­taje. Are meritul de a-l fi descoperit in 1969 pe scriitorul taran Toader Hrib, a carui Cro­nica de la Arbore a editat-o. Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1980).






Extrem de prolifica, trecand cu nonsalanta printr-o tematica de mare diversitate (erosul, razboiul, instrainarea, cosmicul, ruralismul), sentimentalizand in registru minor, caricaturizand discret automatismele umane, ispitind ti­mid abstractul, colorista decorativa de un anu­me rafinament, poeta ramane o sensibilitate delicata, careia ii sunt proprii evocarea aburita de fine tristeti a universului domestic (recu­renta pana la volumul Epitaf, 1981, rememora­re lirica a copilariei, familiei si a satului natal), si nostalgia simplitatii naturale. La acest nivel, poezia sa e lucrata migalos, amestec de usoara frenezie senzoriala si duiosie sentimentala, de voluptate tandra a elementarului si de joviali­tate ponderata in fata miracolelor lumii, peste care se naruie umbra molatica, insifiuant-somnolenta, prevestitoare a timpului.



Lirica sa are, de aceea, si o dulceata bucolica, odihnitoare, dar si o gravitate fragil-elegiaca, neafectata. Confesiuni de un anume dramatism intr-un peisaj indeobste stilizat, asemenea poeme cauta sa contureze un spatiu de magie popu­lara, imaginea unei arhaitati solemne, sustrasa devenirii, ca si mirajul redescoperirii intimita­tii in natural, precum in Petrecere cu iarba (1973) sau Roata lumii (1971). Planului sensi­bil, al nostalgiei inocentei infantile, al acordu­lui intre om si natura, i se asociaza o poezie de gen, picturala, cu notatii savante si delicate, in care culorile crepusculare, cu ceva vested in ele, aburite si umbroase, sunt umbrite de me­lancolii.



Mai putin convingatoare este poeta in proiectiile vizionare, unde domina sentimentul claustrarii, incepand de la interioarele domesti­ce pana la ordinea cosmica. Ea cauta stereotipiile umane (Ave, noemvrie, 1975), plictisul cotidian nascut din automatism, ingroasa si caricaturizeaza ceea ce este repetabil, pentru a desprinde anormalul din normal: sugestii pali­de ale carnavalescului terifiant, unde nuntesc efemeridele, fiinte vazute printr-un microscop malitios-deformator. Pluteste peste ele un aer de oboseala existentiala caduca.





Lirismul au­tentic revine insa in volumele de dupa Poem in Utopia (1983), mai cu seama in Terase (1985) si in Efectul de sera (1987), unde poeta rega­seste ceea ce constituie virtutea de baza a vocii sale: "lirismul ei discret, serios, nu o data grav si semnificativ" (E. Simion). A mai publicat un volum de impresii de calatorie, Banchet autumnal (1984), unde observatia e acida, ade­sea percutanta si impactul realitatilor extra ro­manesti e exprimat intr-o tulburatoare sinceri­tate.



Opere



.Fara popas, Bucuresti, 1961
.Campia soa­relui, Bucuresti, 1962 (editia II, 1971)
.Constanta, Bucuresti, 1962
.Intrare in anotimp, Bucuresti, 1964
.Fata Morgana, Bucuresti, 1966
.Masti de priveghi, Bucuresti, 1968
.Himera nisipurilor, Bucuresti, 1969
.Poeme, Bucuresti, 1969
.Arborele vietii, Bucuresti, 1971
.Austru, Bucuresti, 1971
.Petrecere cu iarba, Bucuresti, 1973
.Elegii, Bucu­resti, 1973
.Ave, noemvrie, Bucuresti, 1975
.In­toarceri, Bucuresti, 1977
.Roata lumii, Bucuresti, 1977
.65 de poeme, Bucuresti, 1978
.Umbra arsa, Bucuresti, 1980
.Epitaf, Bucuresti, 1981
.Poem in Utopia, Bucuresti, 1983
.A fi - fire, Bucuresti, 1984
.Banchet autumnal, Bucuresti, 1984
.Terase, Bucuresti, 1985
.Efectul de sera, Bucuresti, 1987
.Kilometrul Unu, Bucuresti, 1988

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

FLORENTA ALBU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui FLORENTA ALBU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Poezie

Carente de emotii


Carente de emotii

Un melc abulic translucid


Un melc abulic translucid