Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




DUMITRU CHIOARU - biografie - (opera si scrierile)

 

DUMITRU CHIOARU - poet, redactor sef al revistei "Euphorion"

interviu:

DUMITRU CHIOARU: Echinox-ul a fost in anii studentiei mele o scoala ludica de literatura, bazata pe ceea ce Ion Pop numea "prietenie exigenta", de aceea, el n-a putut fi, in ciuda rusinoaselor incercari, anexat ideologic. Acolo m-am format spiritual, invatand sa fac o revista si intelegand ca, pentru a fi scriitor, nu-i suficient sa ai talent ci si o temeinica cultura literar-filosofica, impreuna cu un sistem de valori controlat numai de constiinta morala. Eu m-am dus la Echinox inca din primele zile de facultate, avand o recomandare din partea lui Ion Mircea, caruia ii datorez descoperirea mea ca poet inca din liceu si debutul in revista Transilvania. Mentorii revistei, Ion Pop, Marian Papahagi si Ion Vartic ma primisera - am mai spus-o si in alte imprejurari - asa putin format cum eram, dar fiind mai mult absent decat prezent la activitati si vesnic indragostit, am fost suspendat din redactie dupa vacanta de iarna. Am fost insa recuperat de Ion Vartic care, fiind sibian prin nastere, a fost mentorul echinoxist care a contat pe mine. Am revenit in redactie in iarna anului II, devenind mai activ ca redactor si autor nu numai de poezie ci si de articole sau eseuri critice. Eu nu m-am maturizat decat in ultimii ani de studentie si rolul decisiv in formarea mea ca scriitor l-a avut Echinox-ul. La sfarsitul facultatii aveam deja multe cunostinte printre scriitori din toata tara, mai ales optzecisti, si un volum de versuri in cautarea unui editor.





MDP: Daca acceptam ca valabila sintagma "mari teme ale literaturii", care ar fi ele pentru poetul Dumitru Chioaru?



DUMITRU CHIOARU: Pentru generatia mea, "temele mari ale literaturii" din toate timpurile isi pierdusera importanta, desi poti gasi in poezia optzecista natura, iubirea, moartea etc., asa cum sunt ele prezente in banalitatea cotidiana. Cred ca banalitatea cotidiana si poezia/literatura insasi raman temele obsedante pentru optzecisti, inclusiv pentru mine.



MDP: Care credeti ca e starea "institutiei" POEZIE la ora actuala? Mai avem poeti a caror creatie rezista vremuirii? Ii puteti nominaliza?



DUMITRU CHIOARU: Daca generatia mea a marcat "criza" poeziei, incercand una sau doua solutii, postmodernismul si neoexpresionismul, de iesire din aceasta criza, mai tinerii nostri confrati douamiisti s-au grabit sa-i constate decesul. Fracturismul reprezinta, in mitul lui Orfeu, momentul sfartecarii poetului de catre Bachante, dar sa nu uitam: cantecul sau a continuat sa rasune peste timp. Poezia continua sa existe chiar si ca antipoezie. Exista cativa tineri poeti in care cred si despre care tocmai scriu acum la rubrica mea Developari in perspectiva din revista Euphorion, dintre care ii amintesc pe Dan Coman, Teodor Duna, Claudiu Komartin, Stefan Manasia, Ruxandra Novac, Daniela Popa, Dan Sociu, Radu Vancu s.a. Poate ca dintre ei se vor alege cei doi-trei mari poeti ai inceputului de secol si de mileniu.



MDP: Se pare ca lirica patriotica a amutit. Cine se teme de un subiect atat de exploatat pana in decembrie `89? Ce ne puteti spune despre aceasta "schimbare la fata" a poeziei postdecembriste?



DUMITRU CHIOARU: Exista foarte putina poezie patriotica buna. In anii comunismului s-a scris multa la comanda, de regula conventionala, daca nu puerila/penibila. Dupa Decembrie 1989, disparand comanda sociala, a fost uitata si tema, nu pentru ca patria si patriotismul n-ar mai conta, ci pentru ca prea a cazut in deriziune prin supralicitarea ei in poezia patriotarda. Poetii contemporani, in individualismul lor, manifesta suspiciune fata de un fior ce provine din strafundul unui eu colectiv, reprimandu-l ironic sau tratandu-l cu dispret, chiar cu sarcasm. Trebuie sa treaca un timp pentru ca, recuperand constiinta noastra colectiva impreuna cu acest sfant fior, sa reinvie lirica patriotica intr-o retorica pe cat de proaspata, tot pe atat de autentica. Mi-e dor de o poezie patriotica inaltatoare. Si tare m-as bucura s-o pot scrie eu.



MDP: Ati publicat "Radiografiile timpului" la editura Axa, colectia "La Steaua - Poeti optzecisti". Va rog - cateva cuvinte despre conceptul de generatie literara.



DUMITRU CHIOARU: Am fost intotdeauna retinut fata de conceptul de generatie literara, pentru ca ea se confunda - din pacate - cu cea biologica, iar in literatura ea nu exista decat, dandu-i dreptate lui Tudor Vianu, ca "generatie de creatie". Colectia "La Steaua - Poeti optzecisti" este mult prea eterogena si are prea multe denivelari valorice, tocmai datorita acestei confuzii. Vorba aceea: Putini am fost, multi am ramas.



MDP: Volumul de debut "Seara adolescentina" a fost incununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Ce semnificatie a avut/are o astfel de distinctie pentru Dvs.? Credeti in topurile literare?



DUMITRU CHIOARU: Primirea Premiului Uniunii Scriitorilor pentru debut mi-a intarit increderea in "steaua" mea de poet. Nu mi-a dus insa prea mult noroc. Credeam ca gloria obtinerii unui asemenea premiu imi va usura publicarea altor volume, dar pana la caderea comunismului aparitia celui de-al doilea volum, desi cuprins in planurile editoriale ani la rand, a fost mereu amanata. Apoi am constatat ca aceste premii se dau, de multe ori, conjunctural, asa incat nici ele, nici topurile intocmite de diferite reviste nu-mi prea inspira incredere. Ele nu sunt decat condimentele literaturii, fara ca sa indice totdeauna calitatea ei.





MDP: Poezia se scrie in liniste, "pe furis", este o experienta sufleteasca a solitudinii. In ce relatie se afla redactorul sef al revistei "Euphorion" cu "solitarul" poet Dumitru Chioaru?



DUMITRU CHIOARU: Da, cred, in continuare, ca poezia este - cum spuneti - o experienta a solitudinii. Dar editarea unei reviste a facut din mine o persoana publica, sacrificand poetul pentru administrator. Administratorul cultural, oricat de bun ar fi, nu se deosebeste de o uniforma, chiar daca se bucura de prestigiu social. Numai poetul, fie si anonim, este cu adevarat singular, ducandu-si singuratatea creatoare ca pe o cruce, prin care (se) poate mantui. Eu nu mai scriu de multa vreme poezie, ceea ce ma nefericeste, lasandu-mi impresia ca am dobandit o soarta comuna, ca am pierdut sansa mantuirii. Sper, totusi, sa-mi revin, regasindu-mi singuratatea roditoare nu de griji prozaice, ci de ganduri poetice.



MDP: Conform paradigmei rubricii "Poemul favorit si comentat", va rog sa decriptati pentru virtualul nostru cititor semnificatia acestui fragment din poemul "Viata si opiniile profesorului Mouse": "priviti masca omului/ ce nu scrie nimic/ masca sub care barbarul e creierul/ senzual ca o zburatoare naparlind primavara/ si priviti-i apoi/ pe cei care au invatat din copilarie/ scrisul ca pe al doilea mers."



DUMITRU CHIOARU: Nu cred ca aceste versuri, chiar daca metaforice, au nevoie de comentariu, mai ales de autocomentariu. Si totusi, ele sunt o invitatie la a desparti omul de masca, spontaneitatea trairii de experienta livresca. Am visat sa scriu o poezie genuina, pe care o simtim/traim uneori fara ca sa o constientizam sau fara mediere culturala. Din pacate, poezia mea este mai mult livresca decat genuina. Desi zarurile sunt deja aruncate, inca mai sper sa ma schimb.



MDP: Considerati ca actuala critica literara reflecta cu loialitate atributul valorii?



DUMITRU CHIOARU: Exista critica de poezie foarte buna, la fel cum exista si alta foarte slaba, daca nu chiar proasta. Mare parte a criticii literare actuale are insa pacatul de a fi o oglinda destul de opaca la fenomenul poetic, reflectand mai mult asupra sa dintr-o dorinta refulata de a se substitui creatiei. De aceea, nu numai loialitatea ei fata de valoare, ci si obiectivitatea judecatii de valoare este indoielnica. Critica este insa cu atat mai necesara cu cat nu numai cenzura ci si autocenzura au disparut. Critica buna trebuie sa-si asume, nu atat rolul nu de normare, ci de evaluare a literaturii. Si cred ca, in ciuda respingerii/negarii lui de unii critici mai tineri, criteriul de evaluare ramane tot cel estetic.



MDP: In legatura cu ce ati vrea sa avertizati generatia literara mai tanara?



DUMITRU CHIOARU: Doua lucruri as spune intr-un avertisment adresat tinerilor poeti: nu uitati sa cititi si altfel de poezie decat a voastra si sa nu va grabiti a scrie/publica tot ceea ce va trece prin cap.



MDP: Putem sti ce carte aveti pe masa de lucru?



DUMITRU CHIOARU: In acest moment, adun ceea ce am scris de-a lungul vremii in domeniul literaturii comparate, specialitatea mea de profesor universitar, pentru o carte cu titlul Arta comparatiei, subintitulata "articole si eseuri de literatura romana si comparata" . Sper sa apara curand.



MDP: O intrebare pe care v-ati adresa-o singur. Nu e obligatoriu sa si raspundeti.



DUMITRU CHIOARU: In tineretea mea, obisnuiam sa spun celor care ma atentionau ca pun prea multe intrebari: D.C. - Si initialele numelui meu sunt o intrebare.


 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

DUMITRU CHIOARU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui DUMITRU CHIOARU




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Poezie

Poetul si Orasul-Vitraliu


Poetul si Orasul-Vitraliu