n. 17/30 oct. 1892, Calarasi - m. 11 apr. 1946, Bucuresti.
Poet, prozator, eseist si traducator.
Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1915).
Editeaza (din 1918) rev. Letopiseti, unde publica mai ales versuri, rod al unei crize sufletesti pricinuite de moartea pe front a fratelui sau (ulterior, poeziile vor fi incluse in Poemele restristei, 1920).
Existenta agitata, greu de urmarit din cauza lipsei de documente. Studii la Londra si Paris, vizand specializarea in cultura si civilizatia engleza. Prof. suplinitor la Univ. din Cernauti (1923), apoi, titular (din 1925). Doctorat la Paris (Sorbona), sub conducerea prof. Louis Cazamian (1924) cu teza Un classique moderne - William Congreve, sa vie, son oeuvre, publicata la Paris, in acelasi an. Director al Teatrului National din Cernauti (1926-1927). A fost atasat de presa la Legatia Romana din Roma, redactor la rev. de extrema dreapta Calendarul si Porunca vremii si codirector la Bunavestire. Dupa debutul cu versuri in Viata noua (1910-1911), colaboreaza la Cronica, Flacara, Viata Romaneasca, Ideea europeana, Cugetul romanesc, Sburatorul, Universul literar, Gandirea etc. (a semnat si cu pseud. Dinu Lance, D. PROTOPOPESCU B., Dragos Blebea, PROTOPOPESCU Dragos, Evstrate Logofatul, Valde). Debut in voi. cu versuri (Poemele restristei, 1920), urmat de Zvon de pretutindeni (1921). Scrise intr-un stil alert, meditatiile sale pe marginea culturii si civilizatiei engleze sunt cuprinse in Pagini engleze (1925) si reluate in Fenomenul englez (1936). Dupa 1930, scrie mai ales proza; primele sale voi. (Iarmarocul metehnelor, 1932; Condamnatii la castitate, 1933) sunt incurajate de critica, dupa care interesul scade direct proportional cu alunecarea spre extrema dreapta a ideologiei scriitorului (a mai scris Fortul 13, 1936 si Tigrii, I-II, 1937). In paralel, desfasoara o sustinuta activitate de traducator din lb. engleza (Shakes-peare), colaborand (intre 1929 si 1946) cu Teatrul National din Bucuresti, unde i se joaca si o piesa orig., intitulata
Fantana Domnului (stagiunea 1931-1932).
Dupa o relativ scurta faza de efuziuni poetice {Poemele restristei, 1920; Zvon de pretutindeni, 1921), caracterizata prin modeste transcriptii lirice ale unor framantari sufletesti in descendenta lui
D. Anghel (e vizibila o destul de pronuntata retorica a deprimarii, oficiata intr-un decor domestic de un inadaptat "cautator de idei"), PROTOPOPESCU publica doua volume de eseuri pe marginea culturii si civilizatiei engleze (Pagini engleze, 1925, si Fenomenul englez, 1936), scrise intr-un stil alert, pe alocuri ironic, rod al unui entuziasm disciplinat printr-o sobrietate sistematica, de tip universitar. Fenomenul englez (1936) se doreste a fi o reabilitare in planul spiritului a geniului englez, apartinand, dupa spusele lui John Galsworthy, unui popor care "prefera sa cucereasca, decat sa aiba indoieli". Metoda de abordare este cea a comparatismu-lui, prezent in studiile similare de filosofie a culturii: pe cand civilizatia franceza - constata PROTOPOPESCU - "il abstractizeaza (pe om) pana la disparitie", iar cea germana "il coboara pana la animalitate mecanica", civilizatia engleza il restituie demnitatii sale originare, cea de participant activ la un sistem social si spiritual, caracterizat printr-un stenic pluralism democratic al valorilor. intr-un asemenea context disociativ, PROTOPOPESCU elogiaza pragmatismul robust al lui homo britannicus, echilibrul desavarsit al acestuia, atat sub aspect formal (vestimentatie, respectul institutiilor, al manierelor, pasiunea pentru sport si pentru spiritul de fair play al acestuia), cat si spiritual (cultura, axata nu pe geniu si profunzime, ci pe o "mediocritate" a egalizarii valorilor accesibile tiituror). "
Capricii de surprinzator farmec" (
Paul Zarifopol), povestirile din Iarmarocul metehnelor (1932), emana un fior fantastic, adancit prin decese de nimeni si nimic motivate si actiuni imprevizibile. Condamnatii la castitate (1933) povesteste istoria fabuloasa a "blestemului" facultatilor virile oltenesti, intr-un registru cand grotesc, cand de o sobrietate cautata, care uneste relatarea fantastica cu o anecdotica adesea penibila si de prost-gust. Romanul se salveaza totusi prin memorabila figura a maleficului codos Andreiciuc si prin febrila imaginatie a autorului, preocupat mai degraba de inedit si de senzational decat de calitatea literara a propriului text. Ciclul Jurnalul unei mici emotii cuprinde trei volume (Fortul 13,1936; Tigrii, I-II, 1937), denuntand, dintr-o perspectiva fals ironica, "lipsa de ideal" a asasinilor legionari, surprinsi de ochiul blazat al unui detinut (Eulampe Sibica) arestat dintr-o eroare grotesca.
OPERA
Poemele restristei. 1916-1918, Bucuresti, 1920; Zvon de pretutindeni, Bucuresti, 1921; An unknown Congreve poetical scrap. One of wich has not hitherto published, together with more lines in his praise and a new lefter, Bucuresti, 1923 (ed. II, in 1924, cuprinde si o scrisoare a lui Edmund Gosse); Un clas-sique moderne - William Congreve, sa vie, son oeuvre, avec une lettre-preTace de M. Louis Cazamian, Paris, 1924; Pagini engleze, Bucuresti, 1925; Iarmarocul metehnelor, Bucuresti, 1932; Condamnatii la castitate, Bucuresti., 1933; Fenomenul englez. Studii si interpretari, Bucuresti, 1936 (alta ed., 1996); Fortul 13, Bucuresti, 1936; Tigrii, I-II, Bucuresti, 1937; Shake-speare. Viata si opera, ed. de F. Anton, Bucuresti, 1998. Traduceri:
Shakespeare, Hamlet, drama in 5 acte, trad. din lb. engleza de ~, Bucuresti, 1938; Shakespeare, Hen-ric V, drama in 5 acte, trad. din lb. engleza de-, Bucuresti 1940, Shakespeare, Poveste de iarna, comedie in 5 acte. trad. din lb. engleza de-, Bucuresti, 1942; W. Shakespeare, Regele Lear, tragedie in 5 acte, din englezeste de~, Bucuresti, 1942 (ed. II, 1944); W. Shakespeare, Scorpia imblanzita, comedie in 5 acte din si in forma originala de~, Bucuresti, 1943; W. Shakespeare, Tragedia lui Othello, Maurul din
Venetia, din si in forma originala de~, Bucurresti, 1943; W. Shakespeare, Noaptea regilor (A douasprezecea noapte), comedie in 5 acte si 16 tablouri, trad. de~, Bucuresti, 1945; Eugen O Neill, Micluiel si Anna (Welded), piesa in 3 acte (4 tablouri), trad. din lb. engleza de~, Bucuresti, 1946.
REFERINTE CRITICE
G. Calinescu, Istoria; PROTOPOPESCU Zarifopol, Pentru arta literara, I, 1971; Ov. S. Crohmal-niceanu, Literatura I;
E. Lovinescu, Scrieri, IV, 1973; I. Massoff, Teatrul romanesc, VI-VII, 1976-1978.
